We discuss models that attempt to provide an explanation for the violation of Bell inequalities at a distance in terms of hidden influences. These models reproduce the quantum correlations in most situations, but are restricted to produce local correlations in some configurations. The argument presented in (Bancal et al. Nat Phys 8:867, 2012) applies to all of these models, which can thus be proved to allow for faster-than-light communication. In other words, the signalling character of these models cannot remain hidden.

Récemment savamment rééditée, la contribution qu’Alexandre Kojève offrit à Alexandre Koyré pour son septantième anniversaire s’attache à soutenir, de manière « beaucoup moins canularesque qu’elle ne paraît l’être à première vue », une affirmation que les «procédures historiennes» ne permettraient pas d’énoncer : si les Grecs n’ont pas développé la physique mathématique alors que les savants du XVIe siècle, au premier rang desquels Nicolas Copernic, ont réussi à la faire émerger, c’est parce que les premiers étaient païens alors que (...) les seconds étaient spécifiquement chrétiens ! Seuls ces derniers, grâce au dogme de l’Incarnation, ont en effet été aptes à réussir l’universalisation de l’approche mathématique du monde. N’hésitant pas à lire cette contribution tel qu’il s’avère qu’elle a été lue, c’est-à-dire indépendamment de l’œuvre kojévienne et de sa mise en œuvre d’une «histoire raisonnée», cet article analyse les deux principales sources d’inspiration de ladite thèse, à savoir Pierre Duhem et Alexandre Koyré ; retrace la réception historique de cette contribution ; relève toutes les objections qui, à cette occasion, lui furent adressées ; et, finalement, formule quelques objections supplémentaires. Les lecteurs qui souhaiteront bénéficier de la réédition de ce texte kojévien pour le moins provocateur devraient ainsi être à même de déterminer le degré de crédibilité qu’il convient de lui accorder. * * * Having recently been expertly republished, the contribution that Alexandre Kojève offered to Alexandre Koyré for his seventieth birthday served to support, in a manner that was in fact “much less playful than it initially appeared to be”, a claim that “historical procedures” had suppressed: if the Greeks failed to develop mathematical physics where the scholars of the 16th century, the foremost of whom being Nicolas Copernicus, succeeded, then it must be due to the fact that the former were pagans while the latter were specifically Christian! Only the latter, by virtue of the doctrine of Incarnation, were deemed capable of achieving the universalisation of the mathematical approach to the world. Focussed on interpreting this contribution as it was intended to be read, in other words independently of Kojève’s work and its implementation of a “rational history”, this article endeavours to: analyse the two main sources of inspiration for the aforementioned theory, namely Pierre Duhem and Alexandre Koyré; trace the historical reception of this contribution; highlight all of the objections that it was subject to at the time; and, lastly, formulate a few additional objections. Those readers wishing to make the most of the reissue of this rather provocative Kojèvian text should thus be in a position to determine the degree of credibility that it should be afforded. (shrink)

About death, grief, mourning, life after death and immortality. Why should we die like humans to survive as a species. -/- "No one wants to die. Even people who want to go to heaven don't want to die to get there. And yet death is the destination we all share. No one has ever escaped it. And that is as it should be, because Death is very likely the single best invention of Life. It is Life's change agent. It clears (...) out the old to make way for the new." (Steve Jobs) -/- CONTENTS: -/- Death - Philosophy of death - Religions - - Animism - - Atheism - - Buddhism - - Christianity - - Hinduism - - Islam - - Jainism - - Jehovah's Witnesses - - Judaism - - Latter-day Saints - - Spiritism - Symbolism - Personification of Death - - Notable personifications - - In mythologies - - - Hindu mythology - - - In Japan - - - Slavic paganism - - - Lithuanian paganism - - In the three monotheistic religions - - - Judaism - - - Christianity - - - In Mexico - - - Islam - Axiochos - - The characters of dialogue - - Dialogue - - Prologue - - Arguments - - Citations - Paradise - - Greco-Roman mythology - - Mesopotamian mythology and influences - - According to Judaism - - According to Christianity - - - According to Catholicism - - - According to Protestantism - - - According to the Church of Jesus Christ of Latter-day Saints - - According to Islam - - According to Hinduism - - According to modern spiritualities - - - According to the esoteric - Hell - - Mesopotamian origins - - According to Christianity - - - Names appearing in the biblical texts - - - Medieval artistic representations - - - Concepts according to Christian movements - - According to Judaism - - According to Islam - - According to Buddhism - - According to Hinduism - - According to modern esotericism - - - According to Aïvanhov - - - According to Allan Kardec - - Philosophy - - - Jewish Kabbalah - - - Sartre - - - Popular wisdom Funerals - The funeral ritual: a rite of passage - Prehistory - Ancient death customs - - The family bereavement - - Mummification - - Sarcophagi - - Funerals - - Ancient Greece - - Ancient Rome - - Celts, Germans and Scandinavians - Religious funeral rites - - Buddhism - - Judaism - Christianity - - Protestantism - - Islam - Funeral rites by continent - - In Africa - - In Europe - The contemporary era - Mourning (Grief) - - Steps - - - Death of a close - - Loss events without mourning value (white factors) - - Duration and manifestations - - Risks - - Colors - Graveyards (Cemeteries) - - First cemeteries - - Cemeteries today - Funerary art - Dolmens - - Types of dolmens - - Function - - Location - Passage graves - Cenotaphs - - Famous cenotaphs - Lanterns of the Dead Afterlife - History - Questions about death and immortality - Testimonials - - Spiritualistic experiences - - Popular literature on the afterlife - - "Memories" and reminiscences - - Early studies of the science of the 19th century and early 20th century - Types of scenarios - Some religious and philosophical concepts - - Afterlife in Buddhism - - Afterlife in Christianity - - According to Hinduism - - According to Islam - - According to Judaism - - According to Mormonism - - According to the ancient philosophies - - According to Spiritism - - According to Native American traditions - - According to Vedism - - According to Esotericism - In science - Near-death experiences - - Clinical death - - NDE frequency - - Effects of depth of NDE on survival - - Near-death experiences and shared-death experience - - - The first contemporary testimonials - - - Experience according to Moody - - - The concept of "shared death" - - - The NDE scales - - The study of Pim van Lommel - - Spiritual and patient point of view - - - Survivalists studies - - - The religious understanding of the phenomenon - - Scientific views - - - Physiological explanation - - - Psychological explanation - Reincarnation - - Religions - - - In Hinduism - - - In Jainism - - - In Buddhism - - - In Judaism - - - In Christianity - - - In Islam - - In contemporary times - - - Esotericism - - - Works of the psychiatrist Ian Stevenson - - - Radical increase in life expectancy and artificial reincarnation - - Criticism - - - Arthur Schopenhauer - - - Ramana Maharshi - - - Rene Guenon - - - Ananda Kentish Coomaraswamy - Metempsychosis - - Theories - - Ideas - Maschalismos Immortality - Immortality of the soul and religious traditions - - Buddhism - - Christianity - - Islam - - Mormonism - Contemporary perception of the immortality of the body - - Observation in the animal kingdom - - Perspectives for mankind - Immortality in science - - Alexis Carrel - - Jean Rostand - - Hayflick limit - - Étienne-Émile Baulieu and DHEA - - Aubrey de Grey - - Professor Skulachev - - Regenerative medicine - - Professor Christopher Jaeger - Eternal Return - - According to the Mesopotamians - - According to Heraclitus and the Stoics - Fountain of Youth - - History of myth and relatives myths - - - In Roman mythology, Germanic, Celtic and Irish - - - In the Middle-East - - - In Spain - - - In the Bible - - The fountain in art and literature - - Painting - - - Literature and cinema - - Persistent of the myth until today - Senescence - - Why do we age? - - Gene regulation - - Cellular senescence Undead - Ghoul - Lich - Mummy - Skeleton - Vampire - Zombie - Other legendary creatures - Creatures specific to a particular universe - Spiritism - - Point out - - Origins of spiritism - - - The traditions through the ages - - - Advent of Christianity in Europe - - - The survival of necromancy - - - The precursors - - - Relations of spiritualism to science - Mediumship - - History - - Skeptical point of view - - Favorable doctor's viewpoint - Ghosts - - Appearance - - Belief in ghosts - - Origin - - - Duality and return dead - - - Ancient roots - - Typology - - - Poltergeists - - - Revenants - - - Ghosts - - - Banshees - - - Apparitions of crisis - - - Phantasms of the living - - - Vision of his own double - - - Ghost armies - - - Ghosts of animals - - - Means of transport - - Science perspective - - - Hallucinations - - - Sleep paralysis - - - Induced ghosts - - - Aches and infrasounds - - - Magnetic fields - Vampires - - Characteristics - - - Vampire transformation - - - Identification - - - Faculties - - Protection against the vampires - - - Precautions at death and burial - - - Apotropaic objects and places - - Destruction of vampires - Zombie - - The concept - - Africa and voodoo - - - West Africa - - - South Africa - - - In Haiti (and the Caribbean) - - - Scientific research - - The "revenants" in the Western imaginary Death in art - Memento mori - - History - - - Antiquity - - - Christianity - - - Mexican syncretism - - Performing arts - - - In painting - - - In literature - - - In movies - - - In video games - - - In Japanese animation - - - In music - The iconography of Weighing of souls (Particular judgment) - - Origin - - Written sources - - Weighing in Romanesque art - - Weighing in Gothic art - - Weighing in the late Middle Ages: to a new iconography - - Weighing of souls or actions? - Poems - - Charlotte Brontë, “On the Death of Anne Brontë” - - Edgar Allan Poe, “Annabel Lee” - - Edna St. Vincent Millay, “And you as well must die” - - Emily Dickinson, “Because I could not stop for Death” - - Emily Dickinson, “If I Should Die” - - Lord Byron, “Epitaph to a Dog” - - Pablo Neruda, “Only Death” - - Stephen Crane, “God Lay Dead in Heaven” - - W. B. Yeats, “He Wishes His Beloved Were Dead” - - Rainer Maria Rilke, “Death” - Paintings - - The Three Dead Kings - - The Death of Nelson - - Beata Beatrix - Sculptures - - The Kiss of Death - - Background - - Imagery - - Angel of Grief - - Fallen Astronaut - Quotes References About the author - Nicolae Sfetcu - - By the same author - - Contact Publishing House - MultiMedia Publishing -/- DOI: 10.58679/TW44411. (shrink)

The Louvre Museum is the largest of the world's art museums by its exhibition surface. These represent the Western art of the Middle Ages in 1848, those of the ancient civilizations that preceded and influenced it (Oriental, Egyptian, Greek, Etruscan and Roman), and the arts of early Christians and Islam. At the origin of the Louvre existed a castle, built by King Philip Augustus in 1190, and occupying the southwest quarter of the current Cour Carrée. In 1594, Henri IV decided (...) to unite the palace of the Louvre with the palace of the Tuileries built by Catherine de Medicis. The Cour Carrée was built by the architects Lemercier and then Le Vau, under the reign of Louis XIII and Louis XIV. The Department of Paintings currently has about 7,500 paintings (of which 3,400 are exposed), covering a period that goes from the Middle Ages to 1848 (date of the beginning of the Second Republic). By including the deposits, the collection is, with 12,660 works, the largest collection of ancient paintings in the world. With rare exceptions, the works after 1848 were transferred to the Musée d'Orsay when it was created in 1986. CONTENTS: Louvre Museum - Variety of exhibited works - The Royal Palace - The collections - - Eastern antiquities - - Arts of Islam - - Egyptian Antiquities - - Greek, Etruscan and Roman Antiquities - - Paintings - - - French school - - - Northern Schools (Flanders, Netherlands, Germany) - - - Italian School - - - Other schools Painting - Definitions - Painting genres - - The landscape - - Still life Paintings - FRANCOIS BOUCHER - - Vulcan presenting arms to Venus for Aeneas - RAPHAEL - - Portrait of Baldassare Castiglione - RUBENS - - Helena Fourment with children - LOUIS DAVID - - Madame Récamier - REMBRANDT - - Portrait of Heindrickje Stoffels - VELAZQUEZ - - Portrait of the Infanta Margarita - SIMONE MEMMI - - Jesus Christ walking on Calvary - JAN STEEN - - The Bad Company - HANS HOLBEIN - - Erasmus - CORREGGIO - - Mystic Marriage of Saint Catherine - LANCRET - - Conversation - JAN VAN DER MEER (VERMEER) - - The Lacemaker - VAN DYCK - - Charles I at the Hunt - FRANÇOIS CLOUET - - Elisabeth of Austria (1554-1592), Wife of Charles IX and Queen of France (1570 - 1574) - DELACROIX - - The Barque of Dante - EL GRECO - - Saint Louis, King of France, and a page - REMBRANDT - - Pilgrims at Emmaus (The Supper at Emmaus) - GERARD DAVID - - Marriage at Cana - RAPHAEL - - Portrait of Dona Isabel de Requesens, Vice-Queen of Naples - RUBENS - - La Kermesse (The Village Fête, or Noce de village) - FRANS HALS - - The Gypsy Girl - DECAMPS - - The Sonneurs - HOLBEIN THE YOUNGER - - Anne of Cleves - P. PRUD’HON - - Psyche transported to Heaven - PHILIPPE DE CHAMPAIGNE - - Portrait of Richelieu - LANCRET - - The Autumn - L. DAVID - - Madame Seriziat - COROT - - Recollection of Mortefontaine - LEONARDO DA VINCI - - La belle ferronnière - CORREGGIO - - Venus and Cupid with a Satyr - WATTEAU - - Pilgrimage to Cythera (The Embarkation for Cythera) - NICOLAS POUSSIN - - The Inspiration of the Poet - PRUD’HON - - The Empress Josephine (1763-1814) - FRAGONARD - - The Bathers - H. RIGAUD - - Louis XIV (1638–1715) - TERBURG - - The Concert - LEOPOLD ROBERT - - The Pilgrimage to the Madonna of the Arch - LARGILLIERE - - Family Portrait - MANTEGNA - - Parnassus - MEMLING - - The Virgin and Child between St James and St Dominic - FRAGONARD - - The Music Lesson - JEAN VAN EYCK - - The Virgin of chancellor Rolin - PAOLO VERONESE - - Susannah and the Elders - FRANÇOIS BOUCHER - - Diana leaving her bath - GÉRICAULT - - The Raft of the Medusa - MURILLO - - Assumption of the Virgin - CLAUDE GELLEE (LORRAIN) - - Ulysses returning Chryseis to her father (Marine, setting sun) - INGRES - - Madame Riviere - E. MURILLO - - The Young Beggar - GREUZE - - The Broken Pitcher - PIETER DE HOOCH - - Card players in an opulent interior - POUSSIN - - Et in Arcadia ego - QUENTIN MATSYS - - The moneylender and his wife - ANDREA SOLARIO - - Madonna with the Green Cushion - TITIEN - - Woman with a Mirror - DAVID TENIERS (the Younger) - - The Works of Mercy - LEONARDO DA VINCI - - Mona Lisa (La Gioconda) - Armand Dayot . (shrink)

RENÉ DESCARTES: UMA BIOGRAFIA -/- RENÉ DESCARTES: A BIOGRAPHY -/- Emanuel Isaque Cordeiro da Silva - CAP-UFPE, IFPE-BJ e UFRPE. E-mails: [email protected] e [email protected]. WhatsApp: (82)98143-8399. -/- -/- Nascido em 1596 em Haia, nas fronteiras de Touraine e Poitou, em uma família nobre, René Descartes vem ao mundo ao mesmo ano em que Johannes Kepler (1671-1630), em seu primeiro trabalho publicado (Mysterium cosmographicum), prova a superioridade da astronomia moderna (a de Nicolau Copérnico (1473-1543)) da astronomia antiga (a de Ptolomeu (90-168 (...) d.C.)). Ao mesmo tempo, Galileu Galilei (1564-1642), que detém a cadeira de matemática da Universidade de Pádua, funda o método experimental. As descobertas de Galileu tiveram forte impacto sobre o Colégio Real de La Fleche, realizado pelos jesuítas e onde Descartes recebeu, a partir de 1606, uma forte educação. Ele menciona, no Discurso do Método, seu “desejo extremo” em aprender, seguido, no final de seus estudos, de uma grande decepção: decepção com a filosofia ensinada, cujas controvérsias perpétuas revelam um caráter questionável, e que não pode fornecer um alicerce, em seu estado atual, para outras ciências. Também é proferido um desapontamento, mas esse desapontamento é inverso e diz respeito às matemática, capaz de fornecer esse fundamento que a filosofia não confere, mediante sua certeza e evidências, mas sobre o qual ainda não construímos nada. -/- -/- Numa Europa marcada pelo choque do tradicionalismo católico e do mercantilismo protestante, o lento declínio do poder espanhol e a luta dos Países Baixos pela sua independência, Descartes escolheu, primeiramente, após a graduação, a carreira militar. Engajado no exército do Príncipe Maurício de Nassau, ele é retirado da ociosidade da vida da guarnição pelo encontro, em 1618, de um jovem cientista holandês, Isaac Beeckman (1588-1637), que se tornou seu amigo íntimo por algum tempo. Conhecedor de todas as pesquisas científicas do momento e partidário da nova concepção “mecanicista” da natureza, Beeckman compartilhou com Descartes um entusiasmo que foi acompanhado, segundamente, da ambição de realizar a ciência universal por si mesma, mediante um método único: na noite de 10 de novembro de 1619, ele concebe em três “sonhos”, “os alicerces de uma ciência admirável”. -/- Nos anos seguintes a essa iluminação decisiva, Descartes viajou por toda a Europa, estimando, como Michel de Montaigne (1533-1592), que a demonstração de boas maneiras e costumes diferentes podem gerar muitos preconceitos. Toda sua vida, além disso, esteve vagando, isto é, foi marcada por múltiplas mudanças de residências, e a recusa de estabelecer um vínculo muito de perto com alguém. Foi na Holanda que ele, finalmente, buscará a tranquilidade que não encontrara na França ainda abalada pelas guerras religiosas, antes de ser assim pelas convulsões da Fronda. Todavia, mesmo na Holanda, ele não pôde evitar os ataques de calvinistas e polemicas teológicas que o repugnaram, como evidenciado em suas discussões com a Universidade de Utrecht entre 1643 à 1645 e a Universidade de Leiden em 1647. -/- -/- Além de sua amizade com Beeckman, outro encontro teve uma influência indubitavelmente decisiva sobre o destino de Descartes: o encontro com o cardeal de Bérulle. Fundador da congregação do Oratório (ao qual pertencem Nicolas Malebranche (1638-1715) e Jean-Baptiste Massillon (1663-1742)), o cardeal de Bérulle enxerga na nova física mecanicista, um meio de lutar contra o naturalismo resultante do Renascimento e seu paganismo latente: em uma longa entrevista com Descartes, no outono de 1647, ele fez dessa última uma obrigação de consciência para se dedicar, nesse sentido, à filosofia. -/- Em 1628, Descartes começa a escrever as Regras para a direção do espírito, um tratado inacabado e que não foi publicado durante a vida do autor. Em 1631, desenvolvera a geometria analítica que combina curvas geométricas com equações algébricas. Em 1633 escreveu O Tratado do Homem e preparava-se para publicar O Tratado do Mundo quando a notícia da condenação de Galileu Galilei pelo Santo Ofício (a Inquisição) o deixou receoso e decide, por prudência, não publicar o seu Tratado no qual a tese do movimento da Terra ao redor do Sol é apoiada. Alguns anos depois, foi divulgado em público cultivada de algumas de suas descobertas científicas: além da geometria, a dioptria (a teoria da refração da luz) e meteoros (teoria dos fenômenos atmosféricos luminosos). Esses três tratados aparecem no apêndice do Discurso do Método, e como “ensaios” desse método, em 1637. No século XIX, Victor Cousin (1792-1867) publicou pela primeira vez o Discurso sozinho, sem os ensaios. -/- Então vem a principal obra de Descartes no ramo da metafísica: as seis Meditações, aumentadas pelas objeções dos mais famosos filósofos da época (incluindo Thomas Hobbes (1588-1679), Antoine Arnauld (1612-1694) e Pierre Gassendi (1592-1655)), e as respostas a essas objeções, apareceram em 1641. Ansioso para expor sua filosofia para que pudesse ser ensinada, ele também a caracteriza em forma de manual com os Princípios da Filosofia de 1644. -/- Além dos trabalhos publicados, foi por meio das cartas trocadas com personalidades do mundo erudito que Descartes encontrou a oportunidade de esclarecer vários pontos de sua filosofia. Seus principais correspondentes foram o Prade Marin Mersenne (1588-1648), o Padre Denis Mesland (1615-1672), Pierre Chanut (1601-1662), Claude Clerselier (1614-1684), Christiaan Huygens (1629-1695) e Henry More (1614-1687). A partir de 1643, Descartes sustentou, com a Princesa Isabel da Boêmia (1596-1662), uma correspondência dedicada essencialmente a questões morais, que lhe permitiu a formulação de suas ideias nesse campo: esse esforço conduziu, em 1649, ao tratado das Paixões da alma. -/- Nesse mesmo ano, 1649, a Rainha Cristina da Suécia (1626-1689) o convida para ir a Estocolmo, que ele aceitou após muita hesitação. Recebido com todas as honras, mas forçado a um modo de vida bastantemente distinto daquele que era acostumado, e submetido a um clima do qual não se adequou, ele sucumbiu a pneumonia em fevereiro de 1650. -/- Descartes deixou-nos uma espécie de autobiografia intelectual na primeira parte do Discurso do Método: em seus anos de treinamento, seus entusiasmos e suas decepções. O discurso é, também, o primeiro livro para quem busca compreender o projeto filosófico cartesiano desde sua gênese até sua realização. Existem expostos, o método claro (na segunda parte), mas também a moral (terceira parte), a metafísica (quarta parte) e finalmente a física (quinta e sexta partes). (shrink)

A formalism is introduced to represent the connective organization of an evolving neuronal network and the effects of environment on this organization by stabilization or degeneration of labile synapses associated with functioning. Learning, or the acquisition of an associative property, is related to a characteristic variability of the connective organization: the interaction of the environment with the genetic program is printed as a particular pattern of such organization through neuronal functioning. An application of the theory to the development of the (...) neuromuscular junction is proposed and the basic selective aspect of learning emphasized. (shrink)

This chapter will explore the reception of Condillac in Argentina from the nineteenth century to the early twentieth century, focusing on two cases. First, the reception by nineteenth-century professors of idéologie (Juan Crisóstomo Lafinur, Juan Manuel Fernández de Agüero, Luis José de la Peña, and Diego Alcorta) that was mediated by the interpretations of Antoine Destutt de Tracy, Pierre Jean Cabanis, and Pierre Laromiguière. Second, the reception in the early twentieth century by José Ingenieros, whose narrative was conditioned (...) by his own political and philosophical agenda. In each case, we can identify different receptions that must be interpreted not only in light of the philosophical concerns of the authors who made them but also in light of the wider cultural and political context in which they emerged. In the first half of the nineteenth century, Condillac was received as a philosopher who integrated the new philosophical canon that would replace the Scholastic canon that had been imposed by the colonial regime. In the early twentieth century, Ingenieros inserted Condillac into a narrative that, starting with Bacon and Locke, culminated in positivism, a current that, in his view, offered the best framework to make Argentina shine in the concert of civilized nations. (shrink)

Background: Microbiome biomarker discovery for patient diagnosis, prognosis, and risk evaluation is attracting broad interest. Selected groups of microbial features provide signatures that characterize host disease states such as cancer or cardio-metabolic diseases. Yet, the current predictive models stemming from machine learning still behave as black boxes and seldom generalize well. Their interpretation is challenging for physicians and biologists, which makes them difficult to trust and use routinely in the physician-patient decision-making process. Novel methods that provide interpretability and biological insight (...) are needed. Here, we introduce "predomics", an original machine learning approach inspired by microbial ecosystem interactions that is tailored for metagenomics data. It discovers accurate predictive signatures and provides unprecedented interpretability. The decision provided by the predictive model is based on a simple, yet powerful score computed by adding, subtracting, or dividing cumulative abundance of microbiome measurements. -/- Results: Tested on >100 datasets, we demonstrate that predomics models are simple and highly interpretable. Even with such simplicity, they are at least as accurate as state-of-the-art methods. The family of best models, discovered during the learning process, offers the ability to distil biological information and to decipher the predictability signatures of the studied condition. In a proof-of-concept experiment, we successfully predicted body corpulence and metabolic improvement after bariatric surgery using pre-surgery microbiome data. -/- Conclusions: Predomics is a new algorithm that helps in providing reliable and trustworthy diagnostic decisions in the microbiome field. Predomics is in accord with societal and legal requirements that plead for an explainable artificial intelligence approach in the medical field. (shrink)

This article is part of a For-Discussion-Section of Methods of Information in Medicine about the paper "Biomedical Informatics: We Are What We Publish", written by Peter L. Elkin, Steven H. Brown, and Graham Wright. It is introduced by an editorial. This article contains the combined commentaries invited to independently comment on the Elkin et al. paper. In subsequent issues the discussion can continue through letters to the editor.

Dans un monde dominé par les conflits, il arrive qu’il faille se défendre. L’invention des armes a évolué en parallèle avec le savoir technique, puis scientifique, et il est même arrivé que la recherche d’applications militaires ait joué un rôle moteur dans la découverte scientifique. Lorsque les armes ne servent pas à attaquer d’autres nations, leur fabrication et leur commerce se justifient morale- ment. Il faut cependant qu’elles ne puissent échapper à ceux qui les construisent et doivent en contrôler la (...) diffusion. Facilement mise en œuvre, la guerre utilisant des organismes vivants ou ce qu’ils pro- duisent comme armes est très ancienne. Or l’originalité des êtres vivants est qu’ils se multiplient, qu’un seul individu suffit à recouvrir la Terre de ses descendants. La biologie ne se prête jamais à un usage militaire moralement défendable parce que le confinement au champ de bataille est impossible. De ce fait, les applications de la biologie ont été vite écartées du domaine de la Défense permise par les traités internationaux. La Convention de 1972 sur l’Interdiction des Armes Biologiques et à Toxines (CIABT), entrée en vigueur en 1975, est aujourd’hui signée par 183 pays (ratifiée par 175) sur un total de 193, sans compter Taïwan qui l’a ratifiée mais n’est pas reconnu par l’ONU. Elle interdit la mise au point, la fabrication, l’acquisition, le transfert, la conservation, le stockage et l’utilisation des armes bio- logiques et à toxines. Elle constitue un élément essentiel de la lutte contre la prolifération des armes de destruction massive. (shrink)

Dans le contexte épistémologique, deux questions ont une pertinence particulière : « les émotions sont-elles connues ? » et « une théorie uniforme des émotions est-elle nécessaire pour évaluer l'état épistémologique des émotions ? ». Une interprétation restrictive de la « connaissance » exige que les théories aient un contenu propositionnel. Dans un tel cas, les émotions sont généralement assimilées à des croyances ou à des jugements normatifs. Des interprétations plus libérales de la « connaissance » incluent également des théories (...) qui interprètent les émotions sur le modèle de perception. DOI: 10.13140/RG.2.2.16339.09762 . (shrink)

Anticiper les épidémies est le souhait le plus vif de toutes les institutions qui veillent sur la santé publique. Un raisonnement naïf permet de penser qu’il suffit de faire évoluer en laboratoire un organisme potentiellement pathogène pour savoir comment sa descendance pourra devenir plus virulente pour l’homme. Il est alors facile de faire croître cet organisme sur des cellules humaines, qu’il infecte mal pour commencer, puis de retenir ses descendants au fur et à mesure qu’ils deviennent plus infectieux. La vision (...) optimiste affirme alors que les caractériser permettra de construire des défenses appropriées. Bien des variations sur ce thème sont possibles, y compris avec l’aide de la synthèse artificielle de variants dont on saurait imaginer la pathogénicité pour l’homme. Depuis plus de deux décennies, des chercheurs développent des expériences de ce type, dite de « gain de fonction » (GdF). Leur interprétation repose sur l’illusion que nous savons prévoir l’évolution des êtres vivants. En réalité, ceux que nous observons aujourd’hui ont été sélectionnés au cours du temps précisément parce qu’ils conduisent toujours à des comportements imprévisibles. Une règle clé de l’évolution est que la vie, pour durer dans des circonstances qui ne peuvent être prévues, doit sans cesse faire émerger des formes innovantes. À ce caractère propre à la vie s’ajoute un imprévisible lié à l’impéritie humaine, cause de l’omniprésence des accidents de laboratoire. Or, en virologie spécialement, l’accident est la règle et non l’exception. Il faut ajouter que le caractère public de ces expériences les rend utilisables par toutes les structures malveillantes qui sont hélas répandues dans le monde. Il n’est pas difficile alors d’imaginer les conséquences catastrophiques des expériences de GdF. Nous proposons donc qu’elles soient purement et simplement interdites et que toute transgression soit sévèrement punie, en frappant d’abord au porte-monnaie, ce qui semble être la meilleure façon de faire dans nos sociétés devenues universellement vénales. (shrink)

Abstract In initial teacher training, the micro-teaching activities and retroaction have for goals to develop reflexive practitioners and competent professionals with a high professional identity. The double analyze of the teacher’s action – observation of teacher gestures and analysis of retroaction - requires two complementary methods to make the links between interactive and postactive phase. In this article, the authors describe the different training activities, and explain the research approach with an illustration of a concrete case. -/- En formation initiale (...) des enseignants, les activités de micro-enseignement et de rétroaction vidéo ont pour objectif de former des praticiens réflexifs et des professionnels compétents dotés d’une identité forte. La double lecture de l’action, via l’observation des gestes professionnels et l’analyse des traces de réflexivité survenues contenu lors des entretiens de rétroactions, nécessite de mettre en place deux méthodes complémentaires, ceci afin de faire les liens entre phase interactive et phase postactive. Dans cet article, après avoir détaillé le dispositif de formation, les auteurs exposent leurs démarches en les illustrant par le cas concret d’une future enseignante. (shrink)

Algoritmii bazați pe analitica rețelelor sociale, procesarea limbajului natural, procesarea complexă a evenimentelor și tehnicile de extragere a datelor sunt utilizați în mod obișnuit de software-ul de analitica social media pentru a oferi o gamă largă de capabilități de analiză și valori care pot fi utilizate de manageri pentru obținerea unor informații critice despre afaceri și facilitarea luării deciziilor eficiente.

Synthetic biology (SynBio) covers two main areas: application engineering, exemplified by metabolic engi- neering, and the design of life from artificial building blocks. As the general public is often reluctant to embrace synthetic approaches, preferring nature to artifice, its immediate future will depend very much on the public’s reaction to the unmet needs created by the pervasive demands of sustainability. On the other hand, this reluctance should not have a negative impact on research that will now take into account the (...) existence of the multiple transitions that cells face over time. The ages of life—birth, development, maturation, senescence and death—reflect specific key transitions and have, until now, rarely been taken into account in SynBio designs. This results in a mismatch between novelty and the very long evolutionary time that led to the existing chassis [remember that this is the common term used to describe the cellular framework as seen by synthetic biologists (de Lorenzo & Danchin, 2008)]. It also implies that, in general, transitions between growth stages will be taken into account with the appro- priate embodiment of highly specific processes. This is particularly important when adapting new models to their host, whether natural or artificial. Adaptation fol- lows two stages, short-term accommodation of new entities and long-term assimilation into the cell as a whole. This requires discrimination between classes of entities. We suggest that proteins playing the essential role of Maxwell’ demons, here named Maxwell’s dis- criminators (MxDs) to refer to their original function, will permit the assimilation and accommodation of artificial constructs. As a consequence, we can foresee that class discrimination, beyond mere recognition, will be implemented in SynBio 2.0, leading to an authentic par- adigm shift (Kuhn, 1996), based on conceptions that embody information as a genuine currency of reality. (shrink)

Cet article est consacré au problème du rapport entre l’entrelacement des genres (συμπλοκὴ τῶν εἰδῶν) et le logos dans le Sophiste. Après avoir brièvement présenté le problème, je discute, dans la première partie, différentes solutions proposées par les commentateurs. Je cherche à montrer qu’aucune de ces solutions n’est pleinement satisfaisante. Dans la deuxième partie, je propose une nouvelle solution au problème de la συμπλοκὴ τῶν εἰδῶν fondée sur une distinction entre deux types de logos, le logos dialectique et le logos (...) doxique. Dans la troisième partie, je cherche à justifier textuellement cette solution en recourant à la fois au texte du Sophiste lui-même et à la dernière partie du Théétète. Dans ma conclusion, je suggère que la distinction entre logos dialectique et logos doxique correspond à une différence qui traverse toute l’œuvre de Platon, à savoir la différence entre connaissance et opinion. / This paper deals with the problem of the συμπλοκὴ τῶν εἰδῶν in the Sophist. In the first part, after a brief presentation of this problem, I discuss different solutions which have been proposed in the recent literature. I try to show that none of them is entirely satisfying. In the second part, I propose and explain a new solution based on a distinction between two types of logos : dialectical logos and doxastic logos. In the third part, I try to justify this solution on the basis of some passages of the Sophist and of the final part of the Theaetetus. To conclude, I suggest that the distinction between dialectical logos and doxasticlogos matches the difference between knowledge and belief made by Plato in his dialogues. (shrink)

Despite intensive exegetical work, Plato’s description of dialectic in the Sophist still raises many questions. Through a close reading of this passage that contextualizes it in the general organisation of the Sophist, this paper provides answers to these questions. After presenting the difficult text, I contend that the “vowel-kinds” are necessary conditions for the blending of kinds. Then, I interpret the “cause of divisions” mentioned by the Stranger as the kinds responsible of the dichotomous division in the first half of (...) the dialogue. In the next part, I show that 235d5-e2 does not describe a procedure of “meta-divison” as some commentators have it, but that it describes the method of division itself. Finally, I connect the difficulty and the obscurity of the passage to the fact that dialectic is the supreme science and I explain why dialectic is the science of free men. (shrink)

Alors que le débat sur le caractère scientifique ou pseudo-scientifique de l’agriculture biodynamique occupe régulièrement le débat public, l’histoire et la philosophie des sciences ne semblent que très peu s’être emparées de ce sujet. La thèse défendue ici est double : tout d’abord, si l’agriculture biodynamique rencontre un relatif succès aujourd’hui, cela tient sans doute au fait que son théoricien, R. Steiner, a été un des premiers à critiquer le paradigme qui domine l’agronomie, ou en tout cas l’agriculture, depuis plus (...) d’un siècle. Cette critique semble d’ailleurs se maintenir dans ses motifs tout au long du XXe siècle, jusqu’à une certaine critique contemporaine de l’agro-industrie et de ses conséquences désastreuses sur l’environnement. Or, et c’est la seconde thèse défendue ici, cette critique semble méconnaître voire occulter la réalité des débats internes qui ont traversé l’agronomie au cours du XXe siècle et qui continuent de l’agiter aujourd’hui : l’agronomie système a ainsi par exemple intégré dans ses objets des éléments de l’agriculture biodynamique. Selon nous, le problème principal est que l’agronomie est souvent abordée selon une approche externaliste, qui doit impérativement être complétée par une approche internaliste afin tout d’abord de distinguer ce qui relève de la science et ce qui relève du mysticisme, et ensuite de saisir toute la richesse historique et épistémologique de l’agronomie. (shrink)

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii după (...) al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posibilă abordare epistemologică prin prisma conceptului de cunoaştere tacită dezvoltat de omul de ştiinţă Michael Polanyi. În secţiunea Metodologii prezint diverse teorii metodologice cu accent pe tehnicile analitice structurale, şi câteva analogii, cu ştiinţa, arheologia, afacerile şi medicina. Lucrarea se încheie cu Concluziile privind posibilitatea unei abordări mai ştiinţifice a metodelor de culegere şi analiză a informaţiilor din cadrul serviciilor de informaţii. -/- Cuvinte cheie: servicii de informaţii, agenţii de informaţii, informaţii, intelligence -/- CUPRINS -/- Abstract 1. Introducere 1.1. Istorie 2. Activitatea de informaţii 2.1. Organizaţii 2.2. Ciclul informaţional 2.3. Colectarea informaţiilor 2.4. Analiza informaţiilor 2.5. Contrainformatii 2.6. Comunităţi epistemice 3. Ontologia 4. Epistemologia 4.1. Cunoaşterea tacită (Polanyi) 5. Metodologii 6. Analogii cu alte discipline 6.1. Stiinta 6.2. Arheologia 6.3. Afaceri 6.4. Medicina 7. Concluzii Bibliografie -/- ISBN: 978-606-033-160-5 , DOI: 10.58679/TW56764. (shrink)

En supposant que les manifestations antiracistes des 2 et 13 juin 2020 aient été l’occasion d’une prise de conscience du racisme structurel par les populations majoritaires, notamment en ce qui concerne les violences policières, cet article pose la question de son mécanisme. Le retentissement des manifestations de juin, sur les réseaux sociaux comme dans les « grands » médias, laisserait penser que c’est principalement en fournissant matière à une importante résonance médiatique qu’elles ont permis aux populations majoritaires de prendre conscience (...) du racisme structurel. Mais cette impression est trompeuse : comme l’ont bien montré plusieurs travaux nord-américains sur le sujet, les milieux sociaux fréquentés par les populations majoritaires ne leur permettent pas de remettre en question les habitus qui président aux pratiques responsables du racisme structurel, dans un processus de socialisation que ni la presse, ni la radio, ni la télévision ne sont à même de contrecarrer. Du point de vue de la lutte contre le racisme, il semble plutôt que l’enjeu des manifestations de juin tienne moins à leur résonance médiatique qu’au rôle socialisateur qu’elles ont joué pour les membres des populations majoritaires qui y ont participé : ces manifestations leur ont enfin permis de fréquenter, par deux fois, un milieu susceptible de les pousser à corriger certaines des dispositions qui président aux pratiques responsables du racisme structurel – les multiples charges policières et jets de gaz lacrymogènes ont notamment été l’occasion d’une expérience de terrain riche d’enseignements pour des populations largement disposées à ne voir en la violence policière qu’une violence méritée et/ou anecdotique. -/- Mots-clés : Racisme structurel ; mobilisations antiracistes ; populations majoritaires ; résonance médiatique ; habitus ; resocialisation émancipatrice. (shrink)

Metodologia, în activitatea de informații, constă din metodele folosite pentru a lua decizii despre amenințări, în special în cadrul disciplinei de analiză a informațiilor. Teoria prismatică a lui Robert Flood, denumită de alții drept pluralism metodologic, folosește metafora pentru a descrie gândirea creativă și de transformare, respectiv o prismă care descompune lumina în culorile sale componente prin dubla refracție. Tehnicile analitice structurale sunt folosite pentru a provoca judecata, la identificarea mentalităților, depășirea prejudecăților, stimularea creativității și gestionarea incertitudinii. DOI: 10.13140/RG.2.2.10589.36329.

Original title : 「ドガの『舞姫』」『深田康算全集』[Œuvres complètes de Fukada Yasukazu]. Machida, Tamagawa Daigaku Shuppanbu, 1972–1973, 3 : 9–15.

Întrebarea de bază este, ce este o pseudoştiinţă? Una din cele mai disputate delimitări ale ştiinţei. Mulţi savanţi de renume mondial, unanim recunoscuţi (ca de ex. Charles Darwin) au cochetat de-a lungul timpului cu diverse aspecte ale pseudoştiinţei considerându-le, cu bună credinţă, drept ştiinţă. Şi multe domenii ale pseudoştiinţei actuale au fost, la vremea lor, considerate drept domenii onorabile ale ştiinţei. Chiar şi în prezent, practicanţii pseudoştiinţelor nu recunosc valabilitatea etichetei puse domeniului lor de activitate. Oamenii de ştiinţă au tendinţa (...) să claseze pe loc un domeniu de activitate, în funcţie de cunoştinţele şi cultura lor, drept ştiinţă sau pseudoştiinţă. Dar graniţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă este în multe cazuri foarte vagă. Într-un fel, această problemă seamănă cu problema filozofică a stabilirii a ce e bine şi ce e rău. Filosofii ştiinţei, cum ar fi Paul Feyerabend, au susţinut că nu este nici posibil, nici de dorit, o distincţie între ştiinţă şi non-ştiinţă. Printre problemele care pot face distincţia dificilă este viteza variabilă de evoluţie între teoriile şi metodologiile ştiinţei ca răspuns la noile date. În plus, standardele specifice aplicabile unui domeniu al ştiinţei ar putea să nu fie aplicabile în alte domenii. După cum se spune în diferite cursuri despre introducerea în ştiinţe, pseudoştiinţa este oricare subiect care pare a fi ştiinţific la prima vedere, sau ai cărui susţinători susţin că este ştiinţific, dar care contravine condiţiilor de testare sau deviază mult de la alte aspecte fundamentale ale metodelor ştiinţifice. Pseudoştiinţa este caracterizată de folosirea unor afirmaţii vagi, exagerate sau care nu se pot testa, supralicitarea confirmării în detrimentul argumentării, lipsa transparenţei pentru teste realizate de alţi experţi, şi o stagnare în dezvoltarea teoriei. CUPRINS: Pseudoştiinţa - Ştiinţa şi pseudoştiinţa - - Metodologie ştiinţifică - - Falsificabilitatea - - Normele Merton - - Refuzul de a recunoaşte problemele - - Critica termenului - Identificarea pseudoştiinţei - Ştiinţa patologică - - Exemplele lui Langmuir - - - Raze N - - - Exemple ulterioare - - Exemple mai noi - - - Poliapa - - - Fuziunea la rece - - - Memoria apei - Antropomorfism - - În preistorie - - În religie şi mitologie - - - Critici - - În ştiinţă - - - Antonim - Criptozoologia - - Referinţe - - Critici - Pseudomatematica - - Unele taxonomii ale pseudomatematicii - - - Încercările de rezolvare a problemelor clasice imposibil de rezolvat - - Practicanţii - - Un exemplu ilustrativ - Radiestezia - - Originea radiesteziei - - Dispozitivele de detecţie - - - Anse - - Evaluarea ştiinţifică a radiesteziei - - - Studiul Kassel - - - Studiu Betz - - - Explicaţii sugerate - Scientologia - - Credinţe - - - Puntea Libertăţii Totale - - - Morala şi etica - - - Triunghiurile ARC şi KRC - - - Viaţa de apoi - - - Dumnezeu - - - Ştiinţa - - Învăţături şi practici - - - Terminologie - - - Interpretare şi context - - - Învăţarea treptată - - - Audit - - - Organismul - - - Naşterea silenţioasă - - - Sărbători - Sincronicitatea - - Principiul - - Exemplu - - Relaţia cu cauzalitatea - - Critici - Programarea neuro-lingvistică - - Tehnici sau set de practici - - Aplicaţii - - - Psihoterapie - - - Alte utilizări - - NLP ca o cvasi-religie - Manipularea şi automanipularea prin cuvinte - - Aflaţi când şi unde se folosesc cuvintele - - Testaţi pentru a vedea cum reacţionaţi la cuvinte - - Controlul sau manipularea prin cuvinte - - Uitaţi-vă la nivelul cuvintelor - - Vedeţi cum vă pot ajuta cuvintele, făcându-se nu doar utile, ci şi frumoase - - Exploraţi lumea mentală a cuvintelor - - - Încercaţi să exploraţi lumea fără cuvinte - - Priviţi din nou totul, pentru prima dată fără cuvinte Pseudofizica - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - - Premiul Göde - Energia orgonică - - Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice - - Cărţile lui Reich - - Evaluarea teoriei - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - - Rezultate - - - Producţia de energie şi căldura în exces - - - Heliu, elemente grele, şi neutroni - - Mecanisme propuse - Planete ipotetice: X / Nibiru - - Teorii ale conspiraţiei - - Reacţii publice - - Influenţa culturală - Poliapa (Apa polimerizată) - Maşini alimentate cu apă - - Ce nu sunt maşini alimentate cu apă - - Extragerea energiei din apă - - Hidrogenul ca supliment - - Pilula de benzină şi aditivi Pseudoarheologia - Caracteristici - - Lipsa metodei ştiinţifice - - Opoziţia la regulile arheologice - - Motivaţii naţionaliste - - Motivaţii religioase - Rasele de bază - - Rase de bază, epoci şi subrase - - - Prima rasă de bază (eterică) - - - A doua rasă de bază (hiperboreană) - - - A treia rasă de bază (lemuriană) - - - A patra rasă de bază (atlantidă) - - - A cincea rasă de bază (ariană) - - - A şasea rasă de bază - - - A şaptea rasă de bază - - Migrarea spre Mercur - - Credinţa teosofică în fraternitatea umanităţii - Protocronism - - Istoria protocronismului - - Scrierea dacică - Pământul gol (Intratereştrii) - - Ipoteza Pământului gol concav - Fenomenul 2012 - - Tortuguero - - Chilam Balam - Creaţia inteligentă - - Concepte - - - Complexitatea ireductibilă - - - Complexitatea specifică - - - Universul bine pus la punct - - - Creatorul inteligent - - Mişcarea creaţia inteligentă - - - Religia şi susţinătorii importanţi - Creaţionismul ştiinţific - - Abordări ale ştiinţei creaţiei - - - Religia - - - Afilieri religioase moderne - - - Abordări ştiinţifice - - Critici - - - Ipoteze metafizice - - - Critici religioase - - - Critici ştiinţifice - - - Critici istorice, filozofice, şi sociologice - - Domenii de studiu - - - Biologia creaţionistă - - - Ştiinţele Pământului şi Geofizica - - - Astronomia şi cosmologia - Ufologia - - Statutul ca disciplină ştiinţifică - - - Pseudoştiinţă - - - Aspecte metodologice - Teoria astronautului extraterestru - - Argumente şi susţinători - - Erich von Däniken - - Ipoteza creaţiei - - - Argumentul genetic - - - Cercetarea genetică şi evoluţia creierului Medicina alternativă - Tipuri de medicină alternativă - - Sisteme bazate pe convingeri neştiinţifice sau practici tradiţionale - - Energii supranaturale şi interpretări eronate ale energiilor fizice - Ayurveda - Homeopatia - - Remedii şi tratamente - - - Pregătirea - - - Diluţii - - - Patogeneza - - Reglementări şi prevalenţe - - Opoziţia publică - Medicina energetică - - Clasificarea metodelor - - Convingeri - - Cercetări ştiinţifice - - - Vindecarea la distanţă - - - Vindecarea prin contact - - - Baza de date - - Explicaţii alternative pentru rapoarte pozitive - Reiki - - Practica - - - Vindecarea - - - Tratamentul întregului organism - - - Tratament localizat - - - Respiraţia - - - Trei piloni de bază - Terapia de conversie - Metoda Bates pentru îmbunătăţirea vederii - - Concepte - - - Acomodarea - - - Cauze ale problemelor de vedere - Detoxifierea - - Detoxifierea în medicina alternativă - - - Istoric - - - Tampoane de curăţare şi detoxifiere - - Tipuri de detoxifiere - - - Dezintoxicarea de alcool - - - Dezintoxicarea de droguri - - - Detoxifiere metabolică - - - Medicina alternativă - - Modalităţi de detoxifiere - - - Diete de detoxifiere - - - Curăţirea colonului - - - Metale grele - - - Dispozitive de detoxifiere - - Terapia de chelare - - - Detoxifierea proteică - - Detoxifierea anusului şi intestinelor cu cafea - - - Efecte şi riscuri - - Plasturi (tampoane) de detoxifiere aplicate pe picioare - - - Ce sunt plasturii de detoxifiere (tampoanele de detoxifiere) pentru picior? - - - De ce se aplică plasturii pe picioare? - Fizionomia - - Origini moderne - - Perioada de popularitate - - Ştiinţa modernă - - Utilizarea modernă - Frenologia Paranormal - Activităţi paranormale - - Fantome şi alte entităţi spirituale - - Viaţa extraterestră şi OZN-urile - - Criptide - Cercetări în paranormal - - Abordări anecdotice - - Abordarea observaţiilor participanţilor - - Anomalistica - - Neuroştiinţa - - Critici - Vitalism - - Filozofia - - Ştiinţa - - - Relaţia cu emergentismul - - Mesmerism - - Medicina complementară şi alternativă - Aura - - Tradiţii spirituale - - Teste - - Explicaţii - Profeţii - - Definiţii - - Civilizaţii antice - - Credinţa Bahá'í - - Budism - - China - Religiile abrahamice - - Iudaism - - - She'ol - Experienţe aproape de moarte - - Caracteristici - Viaţa de Apoi (Viaţa de după moarte) - - Filozofia vieţii de Apoi - - - Filozofia modernă - - - Filozofia procesului - - Ştiinţa despre viaţa de Apoi - Modele metafizice ale Vieţii de Apoi - - Reîncarnarea - - Raiul şi iadul - - Limbo - - Purgatoriul - Nemurirea - - Abordări ştiinţifice - - Abordări religioase - - Nemurirea biologică - - - Specii biologice nemuritoare - - - Evoluţia îmbătrânirii - - Speranţe privind nemurirea biologică umană - - - Substanţe care prelungesc durata de viaţă - - - Nemurirea tehnologică - - - Crionica - - - Încărcarea minţii la calculator - - - Cibernetica - - - Nemurirea evoluţionară - Strigoi - Fantome - - Tipologia - - - Context antropologic - - Fantomele şi viaţa de apoi - - Teama de fantome - - Atribute comune - - Locaţii - Locaţii paranormale - România - - Judeţul Bacău - - - Conacul Zarifopol, în Filipeşti - - Bucureşti - - - Mănăstirea Chiajna - - - Hotel Cişmigiu - - - "Casa Diavolului", pe strada General Praporgescu - - - Orfelinatul pe strada Franceză - - - Casa Vernescu pe Calea Victoriei - - - Iazul Vrăjitoarelor - - Judeţul Călăraşi - - - Pădurea Călugăreasa - - Judeţul Cluj - - - Castelul Bánffy - - - Pădurea Hoia - - Judeţul Dâmboviţa - - - Trinitatea Miresei pe DN7 - - Judeţul Dolj - - - Pădurea Radovan - - Judeţul Iaşi - - - Casa Gavril Buzatu pe Manta Roşie - - - Dealul Lunganilor - - Judeţul Maramureş - - - Drumul European E58 lângă Cicărlău Parapsihologia - Terminologie - Cercetări - - Domenii - - Metodologie - - Cercetări experimentale - Percepţiile extrasenzoriale - - Investigarea parapsihologică - - Percepţiile extrasenzoriale şi hipnoza - Psihochinezia (telechinezia) - - Credinţa - - - Subdomenii ale telechineziei - - - Aptitudini notabile ale capabilităţilor psihocinetice Ezoterism - Etimologie - Cosmologia ezoterică - - Gnosticism - - Cabala - - Neoplatonism - - Teosofia şi antroposofia - - Max Theon şi "filosofia cosmică" - Ocultism - - Ştiinţă şi ocultism - - - Calităţi oculte - Magia - - Caracteristici comune în practica magiei - - - Ritualuri - - - Simboluri magice - - - Limbajul magiei - - - Magicieni - - - Vrăjitoria - - Teorii - - - Origini antropologice şi psihologice - Clarviziunea - - Aspecte ale clarviziunii - - Vizualizarea de la distanţă - Geomanţia - Tarot - - Arcana mare şi arcana mică - - Utilizare - - - Cărţi inversate - - - Desfăşurări - Masoneria - - Istoria masoneriei - - Loja masonică - - Structura masoneriilor - - - Recunoaşterea masonică reciprocă - Taoism - - Categorisire - - Ceaiul şi taoismul - - Credinţe taoiste - - Principii - - - Tao - - - De (Te) - - - Wu wei - - - Pu - - Spiritualitatea - - Escatologia Astrologia - Principii şi practici - - Astrologia occidentală - - Astrologia hindusă - - Astrologia chineză şi din Asia de Est - Astrologia şi ştiinţa - - Delimitarea - Astrohărţi - Principiile de bază ale astrologiei - - Modele astrologice - - Astrologia predictivă - Tradiţii în astrologie - - Tradiţii istorice - - Tradiţii ezoterice - Horoscop - - Etimologie - - Concepte în astrologia occidentală - - - Unghiuri - - - Zodiacul - - - Case - - Construcţia unui horoscop în astrologia occidentală - - - Case - - - Plasamente ale planetelor - - - Aspecte - - - Ascendentul - - Horoscopul chinez - Bioritm - - Teoria - - Calculul - - Plauzibilitate Vrăjitoria - Definiţii - Practici invocate de vrăjitoare - - Descântece - - Invocarea morţii - Vrăjitoarele bune - Demonologia Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Ciclul de viață al unui sistem al inteligenței artificiale include mai multe faze interdependente, de la proiectarea și dezvoltarea acestuia (inclusiv subfaze precum analiza cerințelor, colectarea datelor, instruire, testare, integrare), instalare, implementare, operare, întreținere și eliminare. Având în vedere complexitatea sistemelor inteligenței artificiale (și în general cele de informații), se pot defini mai multe modele și metodologii pentru a gestiona această complexitate, în special în fazele de proiectare și dezvoltare, cum ar fi dezvoltare de software agilă, cascadă sau spirală, prototipare (...) rapidă și incrementală. Ciclul de viață al inteligenței artificiale definește fazele pe care ar trebui să le urmeze o organizație pentru a profita de tehnicile inteligenței artificiale și în special de modelele de învățare automată pentru a obține valoare practică de afaceri. (shrink)

Dans On What Matters Parfit défénd un objectivisme moral sur lequel il espère que les philosophes finiront par converger. Au cœur de cet espoir sont des vérités normatives irréductibles telles que l’affirmation que la souffrance est intrinsèquement mauvaise. Parfit se demande si Nietzsche menace son édifice et lui consacre un chapitre entier chapeautant la discussion du désaccord moral et de la convergence, et conclut que Nietzsche soit n’est pas en vrai désaccord, soit ne raisonne pas dans des conditions satisfaisantes. Je (...) mets ici à l’épreuve la prédiction de convergence de Parfit et montre que Nietzsche pose une menace encore plus sérieuse que ne le prétend Parfit. Je montre que l’idée que la souffrance peut être bonne est intelligible, cohérente et plus complexe que la lecture de Parfit ne le révèle. (shrink)

Pasteur’s originality in the way he developed pure research is to have understood the importance, for society, of the underlying motivation. Curiosity, of course, is a strong motivation, which explains why we seek to understand the origin of life. But, in front of the immensity of the possible choices, why not, also, choose to start from questions of economic interest (diseases of beer and wine, diseases aVecting the silk industry . . . ) Finally, of course, health is a constant (...) preoccupation, but the diseases, which have no borders, often come from tropical countries and Asia especially. It is therefore necessary to settle there, but not to come and impose one’s point of view, but on the contrary to use the knowledge coming from the local culture in order to open new ways of understanding the reality of the world. (shrink)

Despre necesitatea şi utilitatea dezvoltării unei filosofii specifice tehnologiei blockchain, accentuând pe aspectele ontologice. După o Introducere în care evidenţiez principalele direcţii filosofice pentru această tehnologie emergentă, în Tehnologia blockchain explicitez modul de funcţionare al blockchain, punând în discuţie direcţiile ontologice de dezvoltare în Proiectarea şi Modelarea acestei tehnologii. Următoarea secţiune este dedicată principalei aplicaţii a tehnologiei blockchain, Bitcoin, cu implicaţiile sociale ale acestei criptovalute. Urmează o secţiune de Filosofie în care identific tehnologia blockchain cu conceptul de heterotopie dezvoltat de (...) Michel Foucault şi o interpretez în lumina tehnologiei notaţionale dezvoltată de Nelson Goodman ca sistem notaţional. În secţiunea Ontologii dezvolt două direcţii de dezvoltare considerate de mine ca importante: Ontologia narativă, bazată pe ideea de ordine şi structură a istoriei transmise prin naraţia istoriei a lui Paul Ricoeur, şi un sistem ontologic bazat pe Ontologiile de intreprindere, bazat pe conceptele şi modelele de intreprindere specifice webului semantic, şi pe care eu îl consider cel mai bine dezvoltat şi cel care va deveni, probabil, sistemul ontologic formal, cel puţin în ceea ce priveşte aspectele economice şi juridice ale tehnologiei blockchain. În Concluzii vorbesc despre direcţiile viitoare de dezvoltare a filosofiei tehnologiei blockchain în general ca o teorie explicativă şi robustă din punct de vedere fenomenologic, consistentă şi care să permită testabilitatea, şi a ontologiilor în special, argumentând pentru necesitatea unei adopţii globale a unui sistem ontologic pentru a dezvolta soluţii transversale şi a rentabiliza tehnologia. -/- Cuvinte cheie: filosofie, blockchain, ontologie, bitcoin, proiectare, modele -/- CUPRINS -/- Abstract Introducere Tehnologia blockchain - - - Proiectare - - - Modele Bitcoin Filosofia Ontologii - - - Ontologii narative - - - Ontologii de intreprindere Concluzii Note Bibliografie -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.25492.35204. (shrink)

Cette étude cherche à rendre compte d’un trait particulier et pratiquement inobservé dans la fondation gadamérienne de l’herméneutique philosophique. Si l’on connaît bien le rôle du platonisme — et plus spécifiquement du dialogue platonicien — parmi les sources au sein desquelles Gadamer a puisé pour formuler le caractère dialogique du comprendre, on a rarement noté que la phénoménologie du dialogue sur laquelle s’appuie une telle fondation s’inscrivait en faux par rapport à son modèle sur un point bien précis : l’ironie, (...) qu’elle soit socratique ou platonicienne. Nous proposons ici que pour bien expliquer la relation trouble que la fondation dialogique de l’herméneutique gadamérienne entretient avec l’ironie socratico-platonicienne, il faille concevoir le platonisme de Gadamer à la lumière d’une certaine forme d’aristotélisation, par laquelle la philia et la phronêsis aristotéliciennes sont en quelque sorte projetées sur le modèle platonicien du dialogue. (shrink)

In mid-eighteenth-century France, a series of debates revolved around reflections on origins and their epistemological status, elaborating models of historical temporality to frame the present. The origins of the arts, sciences, human inequality, human knowledge, fables or religions reveal a certain relationship between man (individuals and civilisations) and time, articulating forms of past permanence and future anticipation in the present. Within this framework, this article seeks to shed light on the peculiar temporal status of Nicolas-Antoine Boulanger’s reflection on (...) origins. In a close comparison with Rousseau’s ‘atrabilious philosophy’ (philosophie atrabilaire), Boulanger identifies catastrophe as a temporal model for conceptualising the origin of a human history that has always already begun: origin appears not as that which stands at the beginning of time, but rather as a historical form of the relationship between humanity and time – an emotional and cognitive tone – that constitutes the background and precondition of human action. (shrink)

L'exemple classique d'un programme de recherche réussi est la théorie gravitationnelle de Newton, probablement le programme de recherche lakatosien le plus réussi. Initialement, la théorie gravitationnelle de Newton était confrontée à de nombreuses « anomalies » (« contre-exemples ») et contredisait les théories observationnelles qui soutenaient ces anomalies. Mais les partisans du programme de recherche sur la gravité newtonienne ont transformé chaque anomalie en cas corroborants. De plus, ils ont eux-mêmes indiqué des contre-exemples qu'ils ont ensuite expliqués à travers la (...) théorie newtonienne. DOI: 10.13140/RG.2.2.16540.44165. (shrink)

Contrary to what many interpretations claim, according to Bayle faith does not completely eliminate reason. It intervenes to reveal factual truths that can only be known through revelation (for example, that God allowed Adam and Eve to sin). To these factual truths can be applied a rational principle (an axiomatic and evident one, according to Bayle, which he calls a "common notion"), namely, that "what God does is well done." God allowed sin, so we must think it was justified, even (...) if we don't understand why. This approach is what I call, cum grano salis, Pierre Bayle's theodicy. (shrink)

Est-il possible de parler de ce qui n’est pas ou d’y penser sans présupposer une forme d’être pour cela même que nous pensons ne pas exister? La vieille énigme parménidienne, qui hante toujours la philosophie contemporaine, est au cœur non seulement de la philosophie médiévale mais aussi des études médiévales, comme en témoigne le récent ouvrage d’Alain de Libera sur la référence vide. L’objet de cette étude est en comparaison beaucoup plus...

Inteligența artificială a creat oportunități fără precedent, dar și noi riscuri. Creșterea exponențială a capabilităților modelelor de inteligența artificială permite atingerea unor niveluri de valoare și generalizare neatinse până acum. Cu toate acestea, opacitatea acestor modele a crescut, de asemenea, iar natura lor de cutie neagră face dificilă, chiar și pentru experți, explicarea justificării concluziilor lor. Acest lucru poate reprezenta un punct critic din punct de vedere tehnologic și social, deoarece riscul este real, după cum demonstrează episoadele recente, ale sistemelor (...) de antrenament care sunt compromise de părtiniri și prejudecăți de discriminare, care au învățat din datele de instruire. Prin urmare, este posibil ca învățarea din urmele digitale ale deciziilor trecute să poată duce la încorporarea prejudecăților invizibile existente în modelele rezultate, perpetuându-le. (shrink)

Une présentation de la monographie de 1674 de Hooke présentant l'idée de la gravitation universelle est apparue dans Philosophical Transactions de 1674, et puis plusieurs lettres contenant des observations, dont celle de Huygens. Mais évidemment, après la publication du Principia en 1687, la priorité de Hooke dans la proposition de la gravitation universelle a été oubliée. Après avoir entendu parler de la demande de Hooke de reconnaître sa priorité, Newton a supprimé les nombreuses références à Hooke dans Principia. DOI: 10.13140/RG.2.2.27734.40009.

First recorded in the 14th century, the analogy of spit-roast meat argues that expecting the Sun to rotate around a strictly immobile Earth would be just as ludicrous as trying to move the fire around the roasting meat. On the contrary, it should be the Earth that spins upon itself in order to glean, from all possible angles, all the benefits of the Sun, just as it is the meat’s responsibility to turn on the spit before the motionless fire for (...) it to be perfectly cooked on all sides. Aimed at demonstrating, in geocentricism, the plausibility of the rotation of the Earth and, in heliocentrism, at supporting the physical reality of this terrestrial rotation, nowadays this analogy barely elicits more than an amused, or even condescending, smile. However, its continued long-term existence and its frequency of use — from the 14th to the 19th century, we found it mentioned by no less than 45 different authors — incited us to finally pay attention to it. We then noticed that beyond its explicitly cosmological scope, it raises, in its own way, the question of the purpose of the natural world: had the latter been conceived based upon humankind, then it is normal, despite what this analogy advocates, that the Sun is at the service of something more important than itself by rotating, to the profit of humankind, around the Earth; conversely, since such an infringement of the rule of common sense, as illustrated by this analogy, can neither be justified nor tolerated, it is up to the Earth to move around the Sun. Tracing the vicissitudes of this analogy, over 6 centuries, is thus not only about reconstructing the largely forgotten history of a presently obsolete analogy, but also about discovering the deeper meaning, henceforth incomprehensible, behind it. In describing how this meaning became progressively lost, one can finally pro­vide an understanding of why, in the present day, we are no longer capable of more than an amused smile when happening upon it! (shrink)

Il s’agit ici de présenter une version raffinée du libéralisme de la peur de Judith Shklar : le libéralisme de la prudence. Après en avoir brièvement présenté les grandes lignes et les principales faiblesses, j’esquisse les contours du libéralisme de la prudence et montre comment il réalise, mieux que libéralisme de la peur, le programme minimaliste poursuivi par Shklar. Je montre ensuite comment le libéralisme de la prudence nous permet de sortir du dilemme libéral posé par la tradition postrawlsienne : (...) justifier le libéralisme sur des bases morales, au risque de le priver de neutralité, ou le justifier sur des bases réalistes hobbesiennes, au risque d’en faire l’otage des rapports de force changeants. Enfin, j’examine comme le principal défaut apparent du libéralisme de la prudence – à savoir son ascétisme programmatique – est en fait son principal mérite. (shrink)

The distinction between personal and subpersonal levels of psychological explanation has proved useful in order to differentiate ways of understanding human behavior. Yet little has been discussed about how these kinds of explanations would work in making sense non-animals’ intelligent behavior. In this paper I assess the main characterizations of personal and subpersonal explanations and how they could be applied in interpreting animal behavior in a scientific setting. Specifically, my claim is that personal level explanation is especially relevant to explain (...) human actions as singular events. Through this, I will argue that instances of animal behavior can potentially be taken as singular events in the same way in which we take human action to be. Thus, personal level explanation plays an important role in behavioral sciences of non-human animals. -/- La distinción entre los niveles personal y subpersonal de explicación psicológica ha resultado de gran utilidad para diferenciar distintos modos de comprender el comportamiento humano. La discusión teórica en torno a la distinción se ha enfocado particularmente en torno a cómo caracterizar el nivel personal. Sin embargo, poco se ha dicho sobre cómo estas explicaciones operarían a la hora de hacer inteligible el comportamiento inteligente de animales no humanos. En este trabajo analizo las principales caracterizaciones que se han dado de las explicaciones de nivel personal y cómo éstas aplicarían a la interpretación del comportamiento animal en contextos científicos. Específicamente, defenderé que las explicaciones de nivel personal son especialmente relevantes para explicar las acciones humanas en tanto eventos singulares. A partir de esto, argumentaré que también los comportamientos animales pueden potencialmente ser eventos singulares como lo son las acciones humanas. Así, las explicaciones de nivel personal juegan un rol importante en las ciencias del comportamiento animal. (shrink)

Recenzie: Imre Lakatos, The Methodology of Scientific Research Programmes, Philosophical papers, volumul I, editată de John Worrall și Gregory Currie, Cambridge University Press, 1995, ISBN 0-521-28031-1, paperback Metodologia programelor de cercetare științifică este o colecție de lucrări publicate de-a lungul timpului, în care Imre Lakatos exprimă o revizuire radicală a criteriului de demarcație al lui Popper între știință și neștiință, conducând la o teorie nouă a raționalității științifice.

Datorită impactului său așteptat în economie și societate, a cincea generație de telecomunicații mobile (5G) este una dintre cele mai importante inovații ale timpului nostru. Așteptările cresc cu capacitățile de bandă largă ale 5G, accesibile tuturor și peste tot, la o calitate și fiabilitate mai bune. Dintr-o perspectivă conceptuală, tehnologia 5G promite să ofere latență scăzută, viteză mare și conexiuni mai fiabile la noile generații de sisteme autonome și dispozitive de ultimă generație, acoperind atât comunicațiile masive, cât și cele critice (...) de tip mașină. -/- IT & C, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022, pp. 16-22 ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT51114. (shrink)

Dans l'interprétation traditionnelle, La République s'inscrit dans la continuité des discussions de Gorgias, selon lesquelles la vertu et les lois de la polis sont des artifices inventés par une masse de faibles pour capter la soif de pouvoir des meilleurs individus, peu nombreux mais naturellement enclins à gouverner. Les thèses de Caliclès de Gorgias ressemblent aux idées exposées par Trasymaque dans le Livre I de La République. Les thèses politiques centrales exprimées par Socrate dans La République sont : les meilleurs (...) gouvernants sont sages, les meilleurs gouvernants gouvernent pour le bénéfice de ceux qui sont dirigés et non pour eux, il est très peu probable qu'une ville ait les meilleurs gouvernants car il y a un gouffre entre les valeurs de la plupart des gens et les valeurs des sages, le plus grand mal à une ville est la guerre civile pour savoir qui doit gouverner, l'harmonie entre les citoyens quant à qui doit gouverner, et l'harmonie exige que la ville cultive la vertu et la règle de droit. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.33208.01289 . (shrink)

La dialectique, un processus qui nous conduit à la connaissance des Formes et finalement à la Forme la plus élevée du Bien, à travers la discussion, le raisonnement, les questions et l'interprétation, a préoccupé les philosophes depuis les temps anciens. Socrate pratiquait la dialectique par la méthode du dialogue oral, qu'il appelait l'art de « la naissance des âmes » (méthode aussi appelée maya, ou méthode d'Elenchus), qui pouvait conduire, selon l'intention de Socrate, à confirmer ou infirmer déclarations, ou à (...) la soi-disant « aporie » dans laquelle aucune conclusion définitive n'a été tirée. Chez Platon, la dialectique est un type de connaissance, avec un rôle ontologique et métaphysique, auquel on accède en confrontant plusieurs positions pour dépasser l'opinion (doxa), un passage du monde des apparences (ou « sensible ») à la connaissance intellectuelle (ou « intelligible ») aux premiers Principes. Il implique également l'ordonnancement des concepts en genres et espèces par la méthode de la division, et embrasse la multiplicité dans l'unité, étant utilisé pour comprendre l'ensemble du processus d'illumination, par lequel le philosophe est éduqué afin d'atteindre la connaissance du bien suprême, le Forme du bien. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.30743.85925 . (shrink)

Dans Naming and Necessity, Saul Kripke a proposé une théorie causale de la référence selon laquelle un nom se réfère à un objet en vertu d'une connexion causale avec l'objet, médiatisée par les communautés de locuteurs. Il déclare également que les noms propres, contrairement à la plupart des descriptions, sont des désignations rigides (le nom propre fait référence à l'objet nommé dans tout monde possible dans lequel l'objet existe)Les idées de Naming and Necessity ont évolué au fil du temps, se (...) développant sur la base de recherches formelles antérieures en théorie des modèles pour la logique modale, basées sur le principe leibnizien d'identité des indiscernables. DOI: 10.13140/RG.2.2.23511.09122 . (shrink)

În toată perioada celui de Al Doilea Război Mondial, serviciile secrete române au colectat informații privind localizarea unităților germane în țară. Ofițerii din grupul conspirativ pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei sporesc numărul unităților românești prezente în capitală, pentru a putea face față germanilor. O misiune interaliată clandestină a fost parașutată în București și găzduită în secret de generalul Constantin Sănătescu. Urmare a succesului ofensivei germane pe aliniamentul Iași-Chișinău, grupul conspirativ a decis accelerarea pregătirilor. Pe 20 august, Mihai I și grupul (...) de militari din conspirație au stabilit data acțiunii pentru 26 august. În noaptea de 21 august, în secret, membrii opoziției și-au dat acordul pentru această dată. Aflând însă că mareșalul Antonescu intenționa să se întoarcă pe front în 24 august, Regele Mihai s-a văzut obligat să modifice data pentru 23 august 1944. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.22256.12808. (shrink)

La philosophie de Platon s'inscrit dans la lignée des présocratiques, des sophistes et des traditions artistiques qui sous-tendent l'éducation grecque, dans un cadre nouveau, défini par la dialectique et la théorie des Idées. Pour Platon, la connaissance est une activité de l'âme, affectée par des objets sensibles, et par des processus internes. Le platonisme a ses origines dans la philosophie de Platon, bien qu'il ne doive pas être confondu avec elle. Selon le platonisme, il existe des objets abstraits (une notion (...) différente de celle de la philosophie moderne qui existe dans un autre domaine distinct à la fois du monde sensible externe et du monde interne de la conscience, et est à l'opposé du nominalisme). Une distinction essentielle pour Platon dans sa philosophie est la théorie des Formes, la distinction entre la réalité perceptible mais inintelligible (science) et la réalité imperceptible mais intelligible (mathématiques). La géométrie était la principale motivation de Platon, ce qui montre l'influence de Pythagore. Les formes sont des archétypes parfaits dont les objets réels sont des copies imparfaites. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.12629.70883. (shrink)

Analiștii se află în domeniul "cunoașterii". Activitatea de informații se referă la cunoaștere și tipurile de probleme abordate sunt probleme de cunoaștere. Așa că avem nevoie de un concept de lucru bazat pe cunoaștere. Avem nevoie de o înțelegere de bază a ceea ce știm și cum știm, ce nu știm, și chiar ce se poate cunoaște și ce nu se poate cunoaște. Analiza informațiilor implică "transformarea faptelor disparate în concluzii concentrate". Analiza ar trebui să ofere o bază utilă pentru (...) conceptualizarea funcțiilor activității de informații, dintre care cele mai importante sunt "estimarea" și "predicția". DOI: 10.13140/RG.2.2.25534.84807. (shrink)

Sir Francis Galton a systématisé les idées et pratiques de l'eugenisme, influencées par le livre L'origine des espèces de son cousin, Charles Darwin, par lesquelles les mécanismes de sélection naturels étaient potentiellement déjoués par la civilisation humaine. Il a affirmé que la société humaine, protégeant les plus défavorisés et les plus faibles, était en contradiction avec la sélection naturelle, et que seule une modification de ces politiques sociales permettrait à la société d'être sauvée d'un « retour à la médiocrité », (...) une phrase transformée plus tard en « régression vers la médiocrité ». DOI: 10.13140/RG.2.2.23287.27041. (shrink)