Se presentan las concepciones sobre el argumento ontológico en Paul Tillich y en Jean-Luc Marion. Paul Tillich no ha creado una propia escuela de pensamiento, pero ha influido sobre muchos pensadores. Abre el camino a posteriores reflexiones, desde diversos puntos metodológicos, sobre el problema ontológico, sobre la realidad de Dios y sobre la relación del Ser con la cultura. Se puede decir que, a partir de él, se abren caminos para pensar el papel de la mística (...) en el conocimiento del Being itself (el ser mismo), la relación dinámica en la vida del hombre, el darse del Ser como ágape, la correlación entre mística y cultura. Y Jean-Luc Marion lleva a su plenitud las ideas de Anselmo y Tillich: Dios no se piensa sino que se da. (shrink)

Paul Tillich (1886-1965) is generally considered the most original and influential Christian theologian of the 20th century. What's not as widely recognized, outside of academic circles, is his stature as a first-rate existentialist philosopher—in the lineage of Kierkegaard, Heidegger, Nietzsche, and Pascal. Few people have analyzed more areas of existence: from art and architecture to culture, science, economics, politics, technology, psychology, world religions (particularly Buddhism), history, and health and healing. But one of Tillich's primary and enduring concerns (...) was humanity's troubled relationship with the natural world. It was his belief that empathizing with and defending nature was of vital importance to the human spirit, bringing great depth and meaning to our experience of life itself. -/- Though the 1962 publication of Rachel Carson's "Silent Spring" is seen as a pivotal moment in awakening the environmental movement, Tillich was writing decades before this of the commodification and desecration of the natural world. He witnessed the rise of industrialization and the power of this synthetic world to bend humanity to its demands, and warned that “we are living in the late stage of the self-destruction of industrial society, as a world above the given world of nature." Though creative in many respects, he also saw this technical enterprise impoverishing our spiritual lives and inflicting untold suffering on a defenseless planet and our fellow nonhuman animals. -/- With great implications for environmental ethics, a central part of Tillich’s theology is his “multidimensional unity of life,” a unique scientific and moral perspective that vastly expands our concept of life, granting deep significance to even the inorganic dimension. Perhaps most importantly, Tillich challenges religious views that see life on this planet as subordinate to the "real" lives to come after death, famously stating that “there is no salvation [salvus: to heal and make whole] of man if there is no salvation of nature, for man is in nature and nature is in man." -/- In this timely and original assessment of Tillich, Yunt provides a philosophical bulwark against the modern world's increasing assault on science, reason, and nature. And by examining contemporary environmental movements such as deep ecology and ecopsychology, as well as current issues like climate change and the impact of human diet and new technologies on the planet, Yunt brings clarity to the increasingly obvious fact that humans are within the realm of the natural world, not above it. (shrink)

According to Kierkegaard, truth is superimposed on the objective character that encompasses historical investigation and speculative exercise, dialoguing with subjectivity and the limit-condition of interiority. Focusing on such existential-hermeneutic principle, the article points out spirituality as an epistemic-existential experience involving truth as a paradox in Kierkegaard, that overlaps the logical-discursive mediation and implies a dialectical-subjective construction that transcends reason historical-objective. Thus, characterizing spirituality as an epistemic-existential experience that contains non-rational evidence, the article resorts to Rudolf Otto's phenomenology to underline the (...) sacred and its absolute distinction from natural reality and its perceptible character, emphasizing the non-rational element and its supra-rational nature in the numinous, which escapes logical-rational processes and converges to the apprehension of the rational and the non-rational in the notion of Divinity. Therefore, if the relationship with God overlaps subjectivity and objectivity and overcomes the aforementioned epistemic structural scheme, the article, based on the philosophical theology of Paul Tillich, focuses on the concept of Spiritual Presence and on life without ambiguity, which implies the union transcendent and correlates agape and gnosis in an ecstatic-religious movement that encompasses the self-manifestation, self-revelation and self-communication of the Absolute and Transcendent. (shrink)

Detendo-se no pecado enquanto construção histórico-cultural e sociorreligiosa em um processo que encerra os seus aspectos mítico-religiosos, o artigo assinala que o conceito que expressa a sua noção guarda raízes nas fronteiras envolvendo o fracasso humano no sentido de corresponder ao arcabouço paradigmático e o seu sistema de tabus, leis e códigos morais. Dessa forma, convergindo para os aspectos etimológico-literários e bíblico-religiosos do pecado, o artigo sublinha que, encerrando o sentido de errar o alvo, a tradução do referido termo como (...) “pecado” mantém correspondência com a transposição textual instaurada pela versão Septuaginta em um movimento de abstração da noção de culpa moral. Baseado na leitura dos aspectos filosófico-teológicos do pecado em Paul Ricoeur, o artigo sublinha que o pecado não consiste em um termo capaz de esgotar o sentido da realidade que implica como símbolo da ruptura entre essência e existência, convergindo para a sua caracterização como símbolo do mal e “grandeza mítica” através de uma construção que assinala o pecado enquanto intersecção envolvendo o mal e o mundo e atribui a sua emergência ao ato e determina a sua identificação como produto e simultaneamente causa. Assim, detendo-se nos aspectos bíblico-teológicos do pecado em Paul Tillich e na construção do conceito como alienação entre a “não-fé” e o “não-amor”, o artigo enfatiza o caráter irredutível da concepção que, segundo o Apóstolo Paulo, encerra a condição de um poder quase pessoal que controla este mundo, o que implica a sobreposição de um estado de coisas caracterizado pela objetividade e a configuração do acontecimento ora designado como ruptura envolvendo essência e existência em um movimento que possa representar a separação humana do “Ser-em-Si” e expressar o elemento de responsabilidade pessoal imbricado em sua dinâmica existencial. (shrink)

Segundo Kierkegaard, a verdade se sobrepõe ao caráter objetivo que encerra desde uma investigação histórica até um exercício especulativo, guardando correspondência com a subjetividade em um movimento que implica a condição-limite da interioridade. Detendo-se em tal princípio hermenêutico-existencial, o artigo assinala a espiritualidade enquanto experiência epistêmico-existencial envolvendo a verdade como paradoxo em Kierkegaard, que se sobrepõe à mediação lógico-discursiva e implica uma construção dialético-subjetiva que transcende a razão histórico-objetiva (ou finita). Dessa forma, caracterizando a espiritualidade enquanto experiência epistêmico-existencial que encerra (...) como único tipo de evidência a evidência de caráter não racional, o artigo recorre à perspectiva fenomenológica de Rudolf Otto, que sublinha o sagrado e a sua distinção absoluta em relação à realidade natural e ao seu caráter perceptível em uma construção que enfatiza o elemento não racional e a sua natureza suprarracional e implica o numinoso, que escapa aos processos lógico-racionais e, emergindo como a priori, converge para a apreensão do racional e do não racional na noção da Divindade. Assim, se a relação com Deus se sobrepõe às fronteiras que encerram a subjetividade e a objetividade, convergindo para a superação do referido esquema estrutural epistêmico, o artigo, baseado na perspectiva teológico-filosófica de Paul Tillich, detém-se no conceito de Presença Espiritual que, caracterizando a vida sem ambiguidade, implica a união transcendente, correlacionando ágape e gnosis enquanto experiência epistêmico-existencial envolvendo a relação com o sagrado como presença de Deus através de um movimento extático-religioso que converge para a automanifestação, a autorrevelação e a autocomunicação do Absoluto e Transcendente como Deus. (shrink)

This article proposes a new interpretation of the concept of Kairos in Paul Tillich's theology. It suggests that Tillich gave it exactly the same meaning as that of the Greek New Testament, i.e. the propitious moment in history for the advent of the Son of Man. Tillich's writings offer indications of the metaphysical qualities of this mysterious character.

Detendo-se no pecado enquanto construção histórico-cultural e sociorreligiosa em um processo que encerra os seus aspectos mítico-religiosos, o artigo assinala que o conceito que expressa a sua noção guarda raízes nas fronteiras envolvendo o fracasso humano no sentido de corresponder ao arcabouço paradigmático e o seu sistema de tabus, leis e códigos morais. Dessa forma, convergindo para os aspectos etimológico-literários e bíblico-religiosos do pecado, o artigo sublinha que, encerrando o sentido de errar o alvo, a tradução do referido termo como (...) “pecado” mantém correspondência com a transposição textual instaurada pela versão Septuaginta em um movimento de abstração da noção de culpa moral. Baseado na leitura dos aspectos filosófico-teológicos do pecado em Paul Ricoeur, o artigo sublinha que o pecado não consiste em um termo capaz de esgotar o sentido da realidade que implica como símbolo da ruptura entre essência e existência, convergindo para a sua caracterização como símbolo do mal e “grandeza mítica” através de uma construção que assinala o pecado enquanto intersecção envolvendo o mal e o mundo e atribui a sua emergência ao ato e determina a sua identificação como produto e simultaneamente causa. Assim, detendo-se nos aspectos bíblico-teológicos do pecado em Paul Tillich e na construção do conceito como alienação entre a “não-fé” e o “não-amor”, o artigo enfatiza o caráter irredutível da concepção que, segundo o Apóstolo Paulo, encerra a condição de um poder quase pessoal que controla este mundo, o que implica a sobreposição de um estado de coisas caracterizado pela objetividade e a configuração do acontecimento ora designado como ruptura envolvendo essência e existência em um movimento que possa representar a separação humana do “Ser-em-Si” e expressar o elemento de responsabilidade pessoal imbricado em sua dinâmica existencial. (shrink)

Focusing on sin as a historical-cultural and socio-religious construction in a process that encompasses its mythical-religious aspects, the article points out that the concept that expresses its notion is rooted in the borders involving human failure to correspond to the paradigmatic framework and its system of taboos, laws and moral codes. Thus, converging on the etymological-literary and biblical-religious aspects of sin, the article emphasizes that, by ending the meaning of missing the mark, the translation of the aforementioned term as “sin” (...) corresponds to the textual transposition established by the Septuagintversion in a movement of abstraction from the notion of moral guilt. Based on Ricoeur's reading of the philosophical-theological aspects of sin, the article that points out that sin is not a term capable of exhausting the meaning of reality that it implies as a symbol of the rupture between essence and existence, converging to its characterization as a symbol of eviland “mythical grandeur” through a construction that marks sin as an intersection involving evil and the world and attributes its emergence tothe act and determines its identification as a product and simultaneously a cause. Thus, focusing on the biblical-theological aspects of sin in Tillich and on the construction of the concept as an alienation between “non-faith” and “non-love”, the articleemphasizes the irreducible character of the conception that, according to the Apostle Paul, encloses the condition of an almost personal powerthat controls this world, which implies the superposition of a state of affairs characterized by objectivity and the configuration of the event now designated as a rupture involving essence and existence in a movement that may represent the human separation from the “Being-in-itself” and expressing the element of personal responsibility imbricated in its existential dynamics. (shrink)

The similitude between anxiety and death is the starting point of Paul Tillich's analysis from The Courage To Be, his famous theological and philosophical reply to Heidegger's Being And Time. Not only Tillich and Heidegger are concerned with the connection between anxiety and death but also other proponents of both existentialism and nihilism like Nietzsche, Cioran and Shestov. Tillich observes that "anxiety puts frightening masks" over things and perhaps this definition is its finest contribution to the (...) spectacular phenomenology of anxiety. Moreover, Tillich has some illuminating insights about the anxiety of emptiness and meaninglessness, which are important for the history of the existential philosophy. It is interesting how the protestant theologian tries to answer to Heidegger: while the German philosopher asserted that we must avoid fear and we have to embrace anxiety as a route to personal authenticity, Tillich notes that we should transform anxiety into fear, because courage is more likely to "abolish" fear. (shrink)

MY CHAPTER CONTRIBUTION: "Paul Tillich's Enduring Relevance to Ecophilosophy and Environmental Ethics" *** -/- BOOK DESCRIPTION: Paul Tillich's ideas and methods continue to inspire and guide students, teachers, and professionals in all fields. He crosses boundaries between the academy and the community, religions and spiritualities, cultures and societies, taking leaders deeper and further than they ever imagined. Tillich is a master of conversation. His thought bridges social polarizations, program silos, and educational specialization. His ideas cannot (...) be contained in a closed system. His methodology has the power to engage other philosophies of life, religions and spiritualities, scientific research, culture shifts, and lifestyle diversity critically and appreciatively. Tillich is also a master of confrontation. His thought challenges political structures, racial and gender inequalities, and social injustice. He is an acute observer of social change and struggles courageously with moral quandaries. He inspires action for today and hope for tomorrow. Each essay explores another facet of Tillich's influence in education, religion, popular culture, science, health, social reform, and political action. They are chosen to be "snapshots" of his ongoing influence, accessible to both undergraduate and graduate students, and relevant to corporate and non-profit leaders alike. Reading this book will open your eyes to discern Tillich's hidden presence in academic curricula, contemporary research, political speeches and social policies, entertainment and internet, books and podcasts, and social media. Tillich can be your intellectual companion in whatever endeavor you choose to pursue. -/- . (shrink)

Sublinhando que a evocação dos acontecimentos que tiveram lugar ab origine convergir, segundo a perspectiva mítico-religiosa, para a manifestação das sagradas, de acordo com o referencial teórico-conceitual de Eliade, o artigo assinala que tal invocação implica uma correlação de narrativas míticas e gestos e ações paradigmáticas que se destinam a suscitar o poder sagrado e a produção de seus efeitos, ressaltando a prece como poder mágico de exercer influência sobrenatural, como afirma Mauss. Dessa forma, analisando a oração que ressalta o (...) monoteísmo judaico-cristão, o artigo assinala o relacionamento pactual que encerra Javé e Israel como um processo que implica a Sua invocação como Deus, que converge para manifestações e operações na vida do povo em sua realidade concreta , perfazendo, segundo a perspectiva bíblico-teológica neotestamentária, uma construção que encerra a expressão da existência escatológica e realização de si em Bultmann. Finalizando, baseado na perspectiva teológico-filosófica de Tillich, o texto rápido o poder que implica a oração em um processo que se sobrepõe às estruturas supraindividuais de destruição através do novo ser que Deus-Homem Jesus Cristo manifesta e que envolve uma capacidade de superar as estruturas escravizadoras do mal e as consequências autodestruidoras do estado de alienação existencial. (shrink)

In this paper I provide a comparative analysis of Augustine's and Paul Tillich's doctrines of Original Sin. I argue that Augustine's doctrine is deeply flawed in ways corrected for by Tillich.

This paper addresses the problem: Can a synergy be derived from Keiji Nishitani’s conceptualization of Śūnyatā and Paul Tillich’s concept of Being Itself, as philosophies about Ultimate Reality, with the application of Wesley Wildman’s procedures based on the methodology of the Comparative Religious Ideas Project? The paper defines philosophy of religion and argues that it is justified as an academic discipline. A review of the literature demonstrates that both Nishitani and Tillich share common philosophical ground in phenomenological (...) existentialism and nihilism. The paper proceeds to discuss the biographies and religious philosophies of both Keiji Nishitani and Paul Tillich. Subsequently, the paper details the Comparative Religious Ideas Project (CRIP) methodology and then applies Wildman’s procedures to these two philosophers. The thesis concludes that a synergy exists about Ultimate Reality between the contemporary religious philosophies of Nishitani’s description of Buddhism and Tillich’s explanation of Christianity. (shrink)

Sublinhando que a evocação dos acontecimentos que tiveram lugar ab origine converge, segundo a perspectiva mítico-religiosa, para a manifestação das forças sagradas, de acordo com o referencial teórico-conceitual de Eliade, o artigo assinala que tal invocação implica uma correlação de narrativas míticas e gestos e ações paradigmáticas que se destinam a suscitar o poder sagrado e a produção de seus efeitos, ressaltando a prece como poder mágico de exercer influência sobrenatural, como afirma Mauss. Dessa forma, analisando a oração que caracteriza (...) o monoteísmo judaico-cristão, o artigo assinala o relacionamento pactual que encerra Javé e Israel como um processo que implica a Sua invocação como Deus, que converge para manifestações e intervenções na vida do povo em sua realidade concreta, perfazendo, segundo a perspectiva bíblico-teológica neotestamentária, uma construção que encerra a expressão da existência escatológica e realização de si em Bultmann. Finalizando, baseado na perspectiva teológico-filosófica de Tillich, o texto sublinha o poder que implica a oração em um processo que se sobrepõe às estruturas supraindividuais de destruição através do novo ser que o Deus-Homem Jesus Cristo manifesta e que envolve a capacidade de superar as estruturas escravizadoras do mal e as consequências autodestruidoras do estado de alienação existencial. (shrink)

Moral violation often takes the form of material harm, which might lead us to suppose that it consists essentially in the harm done. And yet we might suffer the same harm through nature or accident without feeling morally offended. If a hurricane destroys my property, I suffer harm but no offense. If another person deliberately damages my property, I am offended. But why? Wherein lies the difference? My essay employs Arthur Schopenhauer’s ethic of egoism and Paul Tillich’s theology (...) of love to explore the ontological basis of moral offense. I argue that moral offense has its roots, not in a concern for material well-being, but in a fundamental drive for Unity, unity with others and with our own ontological ground. This drive is both conditioned by, and frustrated by, our ontological separateness as individual beings. (shrink)

Berkeley's immaterialism has more in common with views developed by Henry More, the mathematician Joseph Raphson, John Toland, and Jonathan Edwards than those of thinkers with whom he is commonly associated (e.g., Malebranche and Locke). The key for recognizing their similarities lies in appreciating how they understand St. Paul's remark that in God "we live and move and have our being" as an invitation to think to God as the space of discourse in which minds and ideas are identified. (...) This way of speaking about God, adapted by Karl Barth and Paul Tillich, opens up new ways to think about the relation between God and finite minds. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

On the broken myth in the philosophy of religion and theology Abstract. The article deals with the concept of broken myth, thus named by the German theologian and philosopher Paul Tillich (1886 - 1965). The thesis related to this concept is that all religions, including Christianity, use a mythical language. This language is expressing moral truths and metaphysical intuitions, but not the objective facts and states of affairs that may provide knowledge. The broken myth does not imply the (...) rejection of myth as a mere untruth, but rather its split into untruth, which is the garment of the story understood literally, and truth, which is (although not always and to varying degrees) a moral and spiritual inspiration. The broken myth is self-aware, but not discredited. The author formulates six reasons that can speak in favor of such view. He believes that its acceptance by the community of believers can be very difficult, so the traditional discourse of faith, in which one understands literally credo articles (including the notions of mystery and analogy), must be considered not as an anachronism, but as an autonomous partner of dialogue. -/- . (shrink)

A review of Abbey-Anne Smith's book "Animals in Tillich's Philosophical Theology.".

In this paper, the author examines the concept of "demonic" in Thomas Mann’s novel, Doctor Faustus, under a historical and philosophical perspective. The demonic represents Mann’s attempt to interpret the German history and its tragic turn in 20th century through the fictional mask of the main character’s life, the composer Adrian Leverkühn, who, as Faust before him, made a deal with the devil, losing his soul in exchange for genius and success. The work proceeds from a comparison between Mann’s character (...) of Satan and the theologian Paul Tillich’s idea of demonic expressed in his 1926 essay Das Dämonische. Ein Beitrag zur Sinndeutung der Geschichte, where it is interpreted as a dialectic and ambiguous concept: not merely negative, but also positive in its existing. Tillich’s concept of demonic is strongly connected to Mann’s, who elected music as a mean to express the demonic, precisely for its supreme ambiguity: on one hand it is mathematically structured, on the other it voluptuously attracts the listener to an inarticulate ancient chaos. (shrink)

Panmetaphoricism is the view that our speech about God can only be metaphorical. In this essay, I do not assess the reasons that have been given for the view. Rather, I assess the view itself. My aim is to develop the most plausible version of panmetaphoricism in order to gain a clear view of the God it offers for our consideration.

The psychological contract refers to the implicit and subjective beliefs regarding a reciprocal exchange agreement, predominantly examined between employees and employers. While contemporary contract research is investigating a wider range of exchanges employees may hold, such as with team members and clients, it remains silent on a rapidly emerging form of workplace relationship: employees’ increasing engagement with technically, socially, and emotionally sophisticated forms of artificially intelligent (AI) technologies. In this paper we examine social robots (also termed humanoid robots) as likely (...) future psychological contract partners for human employees, given these entities transform notions of workplace technology from being a tool to being an active partner. We first overview the increasing role of robots in the workplace, particularly through the advent of sociable AI, and synthesize the literature on human–robot interaction. We then develop an account of a human-social robot psychological contract and zoom in on the implications of this exchange for the enactment of reciprocity. Given the future focused nature of our work we utilize a thought experiment, a commonly used form of conceptual and mental model reasoning, to expand on our theorizing. We then outline potential implications of human-social robot psychological contracts and offer a range of pathways for future research. (shrink)

Many philosophical thought experiments and arguments involve unusual cases. We present empirical reasons to doubt the reliability of intuitive judgments and conclusions about such cases. Inferences and intuitions prompted by verbal case descriptions are influenced by routine comprehension processes which invoke stereotypes. We build on psycholinguistic findings to determine conditions under which the stereotype associated with the most salient sense of a word predictably supports inappropriate inferences from descriptions of unusual (stereotype-divergent) cases. We conduct an experiment that combines plausibility ratings (...) with pupillometry to document this “salience bias.” We find that under certain conditions, competent speakers automatically make stereotypical inferences they know to be inappropriate. (shrink)

In this article, I propose to integrate indigenous knowledges in the Philosophy for/with Children theory and practice. I make the claim that it is possible to treat indigenous knowledges, not only as topics for philosophical dialogues with children but as presuppositions of the philosophical activity itself within the Community of Inquiry. Such integration is important for at least three (3) reasons: First, recognizing indigenous ways of thinking and seeing the world informs us of other non-dominant forms of knowledges, methods to (...) produce knowledge and criteria to determine knowledge. Second, the dominance of western standards of producing and determining knowledge, especially in non-western societies, needs to be reduced, balanced and informed by local knowledges and experiences. And third, indigenous knowledges reinforce a culturally responsive P4wC that responds to the challenges arising in multicultural and ethnically diverse classrooms. There are two (2) possible intersections where such integration may take place, namely: a) Epistemology, where I claim that the integration of a “presentational epistemology” immanent in indigenous patterns of thinking provides a counterweight to Lipman’s strong adherence to analytic-representational epistemology, and b) Pedagogy, which takes shape in an “indigenized” Community of Inquiry that highlights the values of interconnectedness, situatedness and relationality. (shrink)

There has been a recent surge of research interest in videogames of moral engagement for entertainment, advocacy and education. We have seen a wealth of analysis and several theoretical models proposed, but experimental evaluation has been scarce. One of the difficulties lies in the measurement of moral engagement. How do we meaningfully measure whether players are engaging with and affected by the moral choices in the games they play? In this paper, we survey the various standard psychometric instruments from the (...) moral psychology literature and discuss how they might be applied in the evaluation of games. (shrink)

While Philosophy for/with Children (P4wC) provides a better alternative to the usual ‘banking’ model of education, questions have been raised regarding its applicability in non-western contexts. Despite its adherence to the ideals of democratic dialogue, not all members of a Community of Inquiry (COI) will be disposed to participate in the inquiry, not because they are incapable of doing so, but because they are positioned inferiorly within the group thereby affecting their efforts to speak out on topics that are meaningful (...) to them. In this article, I claim that it is essential to integrate positionality in P4wC research/practice. Aside from its role in helping a practitioner/researcher choose the appropriate method and materials that match the unique contexts of children, it also increases one’s awareness of the subtle forms of epistemic injustice that could leak in the COI, as well as the other subtle ways in which children are marginalized. In this regard, a P4wC researcher/practitioner must have a higher degree of sensitivity towards her positionality as this inevitably gets entangled with the positionality of children. I present some ‘areas’ in which the importance of positionality in the COI manifests, namely, restructuring classroom power relations, navigating a multi-ethnic classroom, facilitating meaning-making, and modeling reflective thinking. (shrink)

A characterization result of dilation in terms of positive and negative association admits an extremal counterexample, which we present together with a minor repair of the result. Dilation may be asymmetric whereas covariation itself is symmetric. Dilation is still characterized in terms of positive and negative covariation, however, once the event to be dilated has been specified.

The basing demand on doxastic justification is a widely held and highly intuitive dogma of contemporary epistemology. In Silva [2015, AJP], I argued that the dialectical significance of this dogma is severely limited by our lack of independent grounds for endorsing it. Oliveira [2015, AJP] sought to defend the basing demand on doxastic justification. Here I explain why Oliveira’s attempted defense of the basing demand misses its mark. I also briefly suggest that there is an alternative way of defending the (...) basing demand. The alternative way is reconciliatory: it shows that most epistemologists may have been right to insist on such a demand, but perhaps still wrong to treat it as a dialectically powerful tool in the assessment of certain substantive epistemological theories. (shrink)

In this chapter, we argue for a phenomenal conservative perspective on religious epistemology and attempt to answer some common criticisms of this perspective.

There is a close systematic relationship between panentheism, as a metaphysical theory about the relation between God and the world, and transhumanism, the ethical demand to use the means of the applied sciences to enhance both human nature and the environment. This relationship between panentheism and transhumanism provides a ‘cosmic’ solution to the problem of evil: on panentheistic premises, the history of the world is the one infinite life of God, and we are part of the one infinite divine being. (...) We ourselves are therefore responsible for the future development of the life of the divine being. We should therefore use the means provided by the natural sciences to develop the history of the world in such a way that the existence of evil shall be overcome and shall no longer be part of the divine being in whom we move and live and have our being. The metaphysics of panentheism leads to the ethics of transhumanism. (shrink)

I explain why, from the perspective of knowledge-centric anti-luck epistemology, objective act consequentialist theories of ethics imply skepticism about the moral status of our prospective actions and also tend to be self-defeating, undermining the justification of consequentialist theories themselves. For according to knowledge-centric anti-luck epistemology there are modal anti-luck demands on both knowledge and justification, and it turns out that our beliefs about the moral status of our prospective actions are almost never able to satisfy these demands if objective act (...) consequentialism is true. This kind of applied moral skepticism introduces problematic limits on our ability to use objective act consequentialism’s explanatory power as evidence for its truth. This is, in part, a product of higher-order defeat as I explain in the final section. There is, however, a silver lining for objective act consequentialists. For there is at least one type of objective act consequentialism, prior existence consequentialism, that is poised to avoid at least some of the epistemic problems discussed in this paper. (shrink)

Recent authors, emphasizing Newman’s distaste for natural theology—especially William Paley’s design argument—have urged us to follow Newman’s lead and reject design arguments. But I argue that Newman’s own argument for God’s existence (his argument from conscience) fails without a supplementary design argument or similar reason to think our faculties are truth-oriented. In other words, Newman appears to need the kind of argument he explicitly rejects. Finding Newman’s rejection of natural theology to stem primarily from factors other than worries about cogency, (...) however, I further argue that there is little reason not to pursue design arguments in order to save the argument from conscience. (shrink)

Sexual abuse of minors by Catholic priests has been a persistent and widespread problem in the Church. Although more than 80 percent of victims have been boys, prior studies have rejected the idea that the abuse is related to homosexuality among priests. Available data show, however, that the proportion of homosexual men in the priesthood is correlated almost perfectly with the percentage of male victims and with the overall incidence of abuse. Data also show that while the incidence of abuse (...) is lower today than it was three decades ago, it has not declined as much as is commonly believed, and has recently begun to rise amid signs of episcopal complacency about procedures for the protection of children. (shrink)

In this essay, I describe my journey to Catholicism and explain one of the many reasons I became Catholic--namely, an argument from the canon of Scripture.

This paper discusses some ethically relevant aspects of William Nordhaus’s contribution to climate change policy evaluation. Nordhaus's approach can shed light on one—but only one—dimension of the climate change problem. His boldest claims notwithstanding, there is nothing particularly "optimal" about the temperature increases associated with his most famous modeling choices.

This article aims to map the locations of identity prejudice that occurs in the context of a Community of Inquiry. My claim is that epistemic injustice, which usually originates from seemingly ‘minor’ cases of identity prejudice, can potentially leak into the actual practice of P4wC. Drawing from Fricker, the various forms of epistemic injustice are made explicit when epistemic practices are framed within concrete social circumstances where power, privilege and authority intersect, which is observable in school settings. In connection, despite (...) the pedagogical improvements P4wC offers, some forms of identity prejudice prevalent in traditional classrooms may persist, affecting children who are identified with negatively stereotyped social groups. It is, therefore, important to pay attention to the reality of epistemic injustice and the possible locations where it may potentially surface in the COI. Drawing from my P4wC experience, I show that identity prejudice stems from the intersections of the roles and positionalities of the participants in a philosophical dialogue. These intersections point towards the epistemic relationships of the P4wC teacher, the students, and the P4wC program itself. I conclude that identity prejudice arises circumstantially and/or substantively in P4wC scholarship and practice. (shrink)

This essay offers a reconstruction of Aristotle’s account of the voluntary in the Nicomachean Ethics, arguing that the voluntary grounds one notion of responsibility with two levels, and therefore both rational and non-rational animals are responsible for voluntary actions. Aristotle makes no distinction between causal and moral responsibility in the NE; rather, voluntariness and prohairesis form different bases for responsibility and make possible different levels of responsibility, but both levels of responsibility fall within the ethical sphere and are aptly appraised. (...) Important differences between the two levels remain. Animals and children are aptly appraised for direct voluntary actions. Conversely, only adults capable of prohairesis or rational choice are appraised for indirect voluntary actions—psychologically compelled actions that stem from character. Furthermore, while children and animals are responsible for actions, only adults casually contribute to the formation of their characters and thus are aptly appraised for character traits. (shrink)

A review of Edward Feser's Five Proofs of the Existence of God.

Knowledge implies the presence of a positive relation between a person and a fact. Factual ignorance, on the other hand, implies the absence of some positive relation between a person and a fact. The two most influential views of ignorance hold that what is lacking in cases of factual ignorance is knowledge or true belief, but these accounts fail to explain a number of basic facts about ignorance. In their place, we propose a novel and systematic defense of the view (...) that factual ignorance is the absence of awareness, an account that both comes apart from the dominant views and overcomes their deficiencies. Given the important role that ignorance plays in moral and legal theory and our understanding of various epistemic injustices, a precise and theoretically unproblematic account of the nature of ignorance is important not only for normative epistemology, but also for law, ethics, and applied epistemology. (shrink)

After decades of attempts, comparisons between classical Chinese and Greco-Roman philosophy have had limited success. While there have been some productive lines of inquiry (for example, comparing early Confucian ethics to virtue ethics as represented by Aristotle), the overall record is disappointing because concepts such as Plato’s theory of forms or Aristotle’s emphasis on syllogism have proved incommensurable with most classical Chinese ways of thinking. But much of the problem can be attributed to the habit of comparing Chinese thinkers to (...) Plato and Aristotle without asking whether they are the most suitable philosophers for this purpose. For most of the twentieth century, Hellenistic philosophy was scarcely considered. Yet very recently, provocative similarities have been identified between Chinese philosophy and Stoicism, especially Epictetus. I shall argue that these parallels are even more significant than previous scholarship has recognized (I hope to convince the reader that some of them are indeed staggering), and conclude by asking why we find such parallels in the first place. My claim will not be direct or even indirect transmission; this is a case, to borrow a distinction from evolutionary biology, of analogous rather than homologous development. -/- . (shrink)

What was René Girard’s attitude towards philosophy? What philosophers influenced him? What stance did he take in the philosophical debates of his time? What are the philosophical questions raised by René Girard’s anthropology? In this interview, Paul Dumouchel sheds light on these issues.

Proponents of public reason views hold that the exercise of political power ought to be acceptable to all reasonable citizens. This article elucidates the common structure shared by all public reason views, first by identifying a set of questions that all such views must answer and, second, by showing that the answers to these questions stand in a particular relationship to each other. In particular, we show that what we call the ‘rationale question’ is fundamental. This fact, and the common (...) structure more generally, are often overlooked or distorted within the literature. As a result, we argue, several prominent argumentative moves made by both critics and defenders of public reason are unsuccessful. Our overall conclusion is that discussions of public reason views would be more fruitful if they made consistent use of the common structure we identify. (shrink)

In the replies to my critics that follow I offer a more detailed account of the specific papers that they discuss or examine. The papers that they are especially concerned with are: “The Material World and Natural Religion in Hume’s Treatise” (Ryan) [Essay 3], “Hume’s Skepticism and the Problem of Atheism” (Fosl) [Essay 12], and “Hume’s Philosophy of Irreligion and the Myth of British Empiricism (Gautier) [Essay 16].

Recasting Hume and Early Modern Philosophy is a collection of essays that are all concerned with major figures and topics in the early modern philosophy. Most of the essays are concerned, more specifically, with the philosophy of David Hume (1711-1776). The sixteen essays included in this collection are divided into five parts. These parts are arranged under the headings of: (1) Metaphysics and Epistemology; (2) Free Will and Moral Luck; (3) Ethics, Virtue and Optimism; (4) Skepticism, Religion and Atheism; and (...) (5) Irreligion and the Unity of Hume’s Thought. A particularly important theme running through many of these essays is the subject of Hume’s irreligious aims and intentions. The fifth and final part of the collection is devoted to an articulation and defence of this specific understanding of Hume’s philosophical thought. (shrink)

As robots and Artificial Intelligences become more enmeshed in rich social contexts, it seems inevitable that we will have to make them into moral machines equipped with moral skills. Apart from the technical difficulties of how we could achieve this goal, we can also ask the ethical question of whether we should seek to create such Artificial Moral Agents (AMAs). Recently, several papers have argued that we have strong reasons not to develop AMAs. In response, we develop a comprehensive analysis (...) of the relevant arguments for and against creating AMAs, and we argue that all things considered we have strong reasons to continue to responsibly develop AMAs. The key contributions of this paper are threefold. First, to provide the first comprehensive response to the important arguments made against AMAs by Wynsberghe and Robbins (in “Critiquing the Reasons for Making Artificial Moral Agents”, Science and Engineering Ethics 25, 2019) and to introduce several novel lines of argument in the process. Second, to collate and thematise for the first time the key arguments for and against AMAs in a single paper. Third, to recast the debate away from blanket arguments for or against AMAs in general, to a more nuanced discussion about the use of what sort of AMAs, in what sort of contexts, and for what sort of purposes is morally appropriate. (shrink)

This is a contribution to a Book symposium on The Limits of Free Will: Selected Essays by Paul Russell. Russell provides replies to three critics of The Limits of Free Will. The first reply is to Robert Wallace and focuses on the question of whether there is a conflict between the core compatibilist and pessimist components of the "critical compatibilist" position that Russell has advanced. The second reply is to Angela Smith's discussion of the "narrow" interpretation of moral responsibility (...) responsibility (as defended by R. Jay Wallace) and how best to respond to it. The third and last reply is concerned with Christopher Bennett's criticism of Russell's views concerning "motivational scepticism" and the possibility of pure practical reasons. (shrink)

In the 6th century, Paul the Persian used his own pen to write a summary of Aristotle's Peri Hermeneias in the Persian language. Severus Sebokht translated it into Syriac. This book is a transcription and translation of the Syriac manuscript of Paul the Persian's Peri Hermeneias and a comparison of it with Aristotle's original Greek text.