Se presentan las concepciones sobre el argumento ontológico en Paul Tillich y en Jean-Luc Marion. Paul Tillich no ha creado una propia escuela de pensamiento, pero ha influido sobre muchos pensadores. Abre el camino a posteriores reflexiones, desde diversos puntos metodológicos, sobre el problema ontológico, sobre la realidad de Dios y sobre la relación del Ser con la cultura. Se puede decir que, a partir de él, se abren caminos para pensar el papel de la mística (...) en el conocimiento del Being itself (el ser mismo), la relación dinámica en la vida del hombre, el darse del Ser como ágape, la correlación entre mística y cultura. Y Jean-Luc Marion lleva a su plenitud las ideas de Anselmo y Tillich: Dios no se piensa sino que se da. (shrink)

Paul Tillich (1886-1965) is generally considered the most original and influential Christian theologian of the 20th century. What's not as widely recognized, outside of academic circles, is his stature as a first-rate existentialist philosopher—in the lineage of Kierkegaard, Heidegger, Nietzsche, and Pascal. Few people have analyzed more areas of existence: from art and architecture to culture, science, economics, politics, technology, psychology, world religions (particularly Buddhism), history, and health and healing. But one of Tillich's primary and enduring concerns (...) was humanity's troubled relationship with the natural world. It was his belief that empathizing with and defending nature was of vital importance to the human spirit, bringing great depth and meaning to our experience of life itself. -/- Though the 1962 publication of Rachel Carson's "Silent Spring" is seen as a pivotal moment in awakening the environmental movement, Tillich was writing decades before this of the commodification and desecration of the natural world. He witnessed the rise of industrialization and the power of this synthetic world to bend humanity to its demands, and warned that “we are living in the late stage of the self-destruction of industrial society, as a world above the given world of nature." Though creative in many respects, he also saw this technical enterprise impoverishing our spiritual lives and inflicting untold suffering on a defenseless planet and our fellow nonhuman animals. -/- With great implications for environmental ethics, a central part of Tillich’s theology is his “multidimensional unity of life,” a unique scientific and moral perspective that vastly expands our concept of life, granting deep significance to even the inorganic dimension. Perhaps most importantly, Tillich challenges religious views that see life on this planet as subordinate to the "real" lives to come after death, famously stating that “there is no salvation [salvus: to heal and make whole] of man if there is no salvation of nature, for man is in nature and nature is in man." -/- In this timely and original assessment of Tillich, Yunt provides a philosophical bulwark against the modern world's increasing assault on science, reason, and nature. And by examining contemporary environmental movements such as deep ecology and ecopsychology, as well as current issues like climate change and the impact of human diet and new technologies on the planet, Yunt brings clarity to the increasingly obvious fact that humans are within the realm of the natural world, not above it. (shrink)

Detendo-se no pecado enquanto construção histórico-cultural e sociorreligiosa em um processo que encerra os seus aspectos mítico-religiosos, o artigo assinala que o conceito que expressa a sua noção guarda raízes nas fronteiras envolvendo o fracasso humano no sentido de corresponder ao arcabouço paradigmático e o seu sistema de tabus, leis e códigos morais. Dessa forma, convergindo para os aspectos etimológico-literários e bíblico-religiosos do pecado, o artigo sublinha que, encerrando o sentido de errar o alvo, a tradução do referido termo como (...) “pecado” mantém correspondência com a transposição textual instaurada pela versão Septuaginta em um movimento de abstração da noção de culpa moral. Baseado na leitura dos aspectos filosófico-teológicos do pecado em Paul Ricoeur, o artigo sublinha que o pecado não consiste em um termo capaz de esgotar o sentido da realidade que implica como símbolo da ruptura entre essência e existência, convergindo para a sua caracterização como símbolo do mal e “grandeza mítica” através de uma construção que assinala o pecado enquanto intersecção envolvendo o mal e o mundo e atribui a sua emergência ao ato e determina a sua identificação como produto e simultaneamente causa. Assim, detendo-se nos aspectos bíblico-teológicos do pecado em Paul Tillich e na construção do conceito como alienação entre a “não-fé” e o “não-amor”, o artigo enfatiza o caráter irredutível da concepção que, segundo o Apóstolo Paulo, encerra a condição de um poder quase pessoal que controla este mundo, o que implica a sobreposição de um estado de coisas caracterizado pela objetividade e a configuração do acontecimento ora designado como ruptura envolvendo essência e existência em um movimento que possa representar a separação humana do “Ser-em-Si” e expressar o elemento de responsabilidade pessoal imbricado em sua dinâmica existencial. (shrink)

Segundo Kierkegaard, a verdade se sobrepõe ao caráter objetivo que encerra desde uma investigação histórica até um exercício especulativo, guardando correspondência com a subjetividade em um movimento que implica a condição-limite da interioridade. Detendo-se em tal princípio hermenêutico-existencial, o artigo assinala a espiritualidade enquanto experiência epistêmico-existencial envolvendo a verdade como paradoxo em Kierkegaard, que se sobrepõe à mediação lógico-discursiva e implica uma construção dialético-subjetiva que transcende a razão histórico-objetiva (ou finita). Dessa forma, caracterizando a espiritualidade enquanto experiência epistêmico-existencial que encerra (...) como único tipo de evidência a evidência de caráter não racional, o artigo recorre à perspectiva fenomenológica de Rudolf Otto, que sublinha o sagrado e a sua distinção absoluta em relação à realidade natural e ao seu caráter perceptível em uma construção que enfatiza o elemento não racional e a sua natureza suprarracional e implica o numinoso, que escapa aos processos lógico-racionais e, emergindo como a priori, converge para a apreensão do racional e do não racional na noção da Divindade. Assim, se a relação com Deus se sobrepõe às fronteiras que encerram a subjetividade e a objetividade, convergindo para a superação do referido esquema estrutural epistêmico, o artigo, baseado na perspectiva teológico-filosófica de Paul Tillich, detém-se no conceito de Presença Espiritual que, caracterizando a vida sem ambiguidade, implica a união transcendente, correlacionando ágape e gnosis enquanto experiência epistêmico-existencial envolvendo a relação com o sagrado como presença de Deus através de um movimento extático-religioso que converge para a automanifestação, a autorrevelação e a autocomunicação do Absoluto e Transcendente como Deus. (shrink)

Detendo-se no pecado enquanto construção histórico-cultural e sociorreligiosa em um processo que encerra os seus aspectos mítico-religiosos, o artigo assinala que o conceito que expressa a sua noção guarda raízes nas fronteiras envolvendo o fracasso humano no sentido de corresponder ao arcabouço paradigmático e o seu sistema de tabus, leis e códigos morais. Dessa forma, convergindo para os aspectos etimológico-literários e bíblico-religiosos do pecado, o artigo sublinha que, encerrando o sentido de errar o alvo, a tradução do referido termo como (...) “pecado” mantém correspondência com a transposição textual instaurada pela versão Septuaginta em um movimento de abstração da noção de culpa moral. Baseado na leitura dos aspectos filosófico-teológicos do pecado em Paul Ricoeur, o artigo sublinha que o pecado não consiste em um termo capaz de esgotar o sentido da realidade que implica como símbolo da ruptura entre essência e existência, convergindo para a sua caracterização como símbolo do mal e “grandeza mítica” através de uma construção que assinala o pecado enquanto intersecção envolvendo o mal e o mundo e atribui a sua emergência ao ato e determina a sua identificação como produto e simultaneamente causa. Assim, detendo-se nos aspectos bíblico-teológicos do pecado em Paul Tillich e na construção do conceito como alienação entre a “não-fé” e o “não-amor”, o artigo enfatiza o caráter irredutível da concepção que, segundo o Apóstolo Paulo, encerra a condição de um poder quase pessoal que controla este mundo, o que implica a sobreposição de um estado de coisas caracterizado pela objetividade e a configuração do acontecimento ora designado como ruptura envolvendo essência e existência em um movimento que possa representar a separação humana do “Ser-em-Si” e expressar o elemento de responsabilidade pessoal imbricado em sua dinâmica existencial. (shrink)

This article proposes a new interpretation of the concept of Kairos in Paul Tillich's theology. It suggests that Tillich gave it exactly the same meaning as that of the Greek New Testament, i.e. the propitious moment in history for the advent of the Son of Man. Tillich's writings offer indications of the metaphysical qualities of this mysterious character.

According to Kierkegaard, truth is superimposed on the objective character that encompasses historical investigation and speculative exercise, dialoguing with subjectivity and the limit-condition of interiority. Focusing on such existential-hermeneutic principle, the article points out spirituality as an epistemic-existential experience involving truth as a paradox in Kierkegaard, that overlaps the logical-discursive mediation and implies a dialectical-subjective construction that transcends reason historical-objective. Thus, characterizing spirituality as an epistemic-existential experience that contains non-rational evidence, the article resorts to Rudolf Otto's phenomenology to underline the (...) sacred and its absolute distinction from natural reality and its perceptible character, emphasizing the non-rational element and its supra-rational nature in the numinous, which escapes logical-rational processes and converges to the apprehension of the rational and the non-rational in the notion of Divinity. Therefore, if the relationship with God overlaps subjectivity and objectivity and overcomes the aforementioned epistemic structural scheme, the article, based on the philosophical theology of Paul Tillich, focuses on the concept of Spiritual Presence and on life without ambiguity, which implies the union transcendent and correlates agape and gnosis in an ecstatic-religious movement that encompasses the self-manifestation, self-revelation and self-communication of the Absolute and Transcendent. (shrink)

Focusing on sin as a historical-cultural and socio-religious construction in a process that encompasses its mythical-religious aspects, the article points out that the concept that expresses its notion is rooted in the borders involving human failure to correspond to the paradigmatic framework and its system of taboos, laws and moral codes. Thus, converging on the etymological-literary and biblical-religious aspects of sin, the article emphasizes that, by ending the meaning of missing the mark, the translation of the aforementioned term as “sin” (...) corresponds to the textual transposition established by the Septuagintversion in a movement of abstraction from the notion of moral guilt. Based on Ricoeur's reading of the philosophical-theological aspects of sin, the article that points out that sin is not a term capable of exhausting the meaning of reality that it implies as a symbol of the rupture between essence and existence, converging to its characterization as a symbol of eviland “mythical grandeur” through a construction that marks sin as an intersection involving evil and the world and attributes its emergence tothe act and determines its identification as a product and simultaneously a cause. Thus, focusing on the biblical-theological aspects of sin in Tillich and on the construction of the concept as an alienation between “non-faith” and “non-love”, the articleemphasizes the irreducible character of the conception that, according to the Apostle Paul, encloses the condition of an almost personal powerthat controls this world, which implies the superposition of a state of affairs characterized by objectivity and the configuration of the event now designated as a rupture involving essence and existence in a movement that may represent the human separation from the “Being-in-itself” and expressing the element of personal responsibility imbricated in its existential dynamics. (shrink)

The similitude between anxiety and death is the starting point of Paul Tillich's analysis from The Courage To Be, his famous theological and philosophical reply to Heidegger's Being And Time. Not only Tillich and Heidegger are concerned with the connection between anxiety and death but also other proponents of both existentialism and nihilism like Nietzsche, Cioran and Shestov. Tillich observes that "anxiety puts frightening masks" over things and perhaps this definition is its finest contribution to the (...) spectacular phenomenology of anxiety. Moreover, Tillich has some illuminating insights about the anxiety of emptiness and meaninglessness, which are important for the history of the existential philosophy. It is interesting how the protestant theologian tries to answer to Heidegger: while the German philosopher asserted that we must avoid fear and we have to embrace anxiety as a route to personal authenticity, Tillich notes that we should transform anxiety into fear, because courage is more likely to "abolish" fear. (shrink)

MY CHAPTER CONTRIBUTION: "Paul Tillich's Enduring Relevance to Ecophilosophy and Environmental Ethics" *** -/- BOOK DESCRIPTION: Paul Tillich's ideas and methods continue to inspire and guide students, teachers, and professionals in all fields. He crosses boundaries between the academy and the community, religions and spiritualities, cultures and societies, taking leaders deeper and further than they ever imagined. Tillich is a master of conversation. His thought bridges social polarizations, program silos, and educational specialization. His ideas cannot (...) be contained in a closed system. His methodology has the power to engage other philosophies of life, religions and spiritualities, scientific research, culture shifts, and lifestyle diversity critically and appreciatively. Tillich is also a master of confrontation. His thought challenges political structures, racial and gender inequalities, and social injustice. He is an acute observer of social change and struggles courageously with moral quandaries. He inspires action for today and hope for tomorrow. Each essay explores another facet of Tillich's influence in education, religion, popular culture, science, health, social reform, and political action. They are chosen to be "snapshots" of his ongoing influence, accessible to both undergraduate and graduate students, and relevant to corporate and non-profit leaders alike. Reading this book will open your eyes to discern Tillich's hidden presence in academic curricula, contemporary research, political speeches and social policies, entertainment and internet, books and podcasts, and social media. Tillich can be your intellectual companion in whatever endeavor you choose to pursue. -/- . (shrink)

In this paper I provide a comparative analysis of Augustine's and Paul Tillich's doctrines of Original Sin. I argue that Augustine's doctrine is deeply flawed in ways corrected for by Tillich.

Sublinhando que a evocação dos acontecimentos que tiveram lugar ab origine convergir, segundo a perspectiva mítico-religiosa, para a manifestação das sagradas, de acordo com o referencial teórico-conceitual de Eliade, o artigo assinala que tal invocação implica uma correlação de narrativas míticas e gestos e ações paradigmáticas que se destinam a suscitar o poder sagrado e a produção de seus efeitos, ressaltando a prece como poder mágico de exercer influência sobrenatural, como afirma Mauss. Dessa forma, analisando a oração que ressalta o (...) monoteísmo judaico-cristão, o artigo assinala o relacionamento pactual que encerra Javé e Israel como um processo que implica a Sua invocação como Deus, que converge para manifestações e operações na vida do povo em sua realidade concreta , perfazendo, segundo a perspectiva bíblico-teológica neotestamentária, uma construção que encerra a expressão da existência escatológica e realização de si em Bultmann. Finalizando, baseado na perspectiva teológico-filosófica de Tillich, o texto rápido o poder que implica a oração em um processo que se sobrepõe às estruturas supraindividuais de destruição através do novo ser que Deus-Homem Jesus Cristo manifesta e que envolve uma capacidade de superar as estruturas escravizadoras do mal e as consequências autodestruidoras do estado de alienação existencial. (shrink)

This paper addresses the problem: Can a synergy be derived from Keiji Nishitani’s conceptualization of Śūnyatā and Paul Tillich’s concept of Being Itself, as philosophies about Ultimate Reality, with the application of Wesley Wildman’s procedures based on the methodology of the Comparative Religious Ideas Project? The paper defines philosophy of religion and argues that it is justified as an academic discipline. A review of the literature demonstrates that both Nishitani and Tillich share common philosophical ground in phenomenological (...) existentialism and nihilism. The paper proceeds to discuss the biographies and religious philosophies of both Keiji Nishitani and Paul Tillich. Subsequently, the paper details the Comparative Religious Ideas Project (CRIP) methodology and then applies Wildman’s procedures to these two philosophers. The thesis concludes that a synergy exists about Ultimate Reality between the contemporary religious philosophies of Nishitani’s description of Buddhism and Tillich’s explanation of Christianity. (shrink)

Sublinhando que a evocação dos acontecimentos que tiveram lugar ab origine converge, segundo a perspectiva mítico-religiosa, para a manifestação das forças sagradas, de acordo com o referencial teórico-conceitual de Eliade, o artigo assinala que tal invocação implica uma correlação de narrativas míticas e gestos e ações paradigmáticas que se destinam a suscitar o poder sagrado e a produção de seus efeitos, ressaltando a prece como poder mágico de exercer influência sobrenatural, como afirma Mauss. Dessa forma, analisando a oração que caracteriza (...) o monoteísmo judaico-cristão, o artigo assinala o relacionamento pactual que encerra Javé e Israel como um processo que implica a Sua invocação como Deus, que converge para manifestações e intervenções na vida do povo em sua realidade concreta, perfazendo, segundo a perspectiva bíblico-teológica neotestamentária, uma construção que encerra a expressão da existência escatológica e realização de si em Bultmann. Finalizando, baseado na perspectiva teológico-filosófica de Tillich, o texto sublinha o poder que implica a oração em um processo que se sobrepõe às estruturas supraindividuais de destruição através do novo ser que o Deus-Homem Jesus Cristo manifesta e que envolve a capacidade de superar as estruturas escravizadoras do mal e as consequências autodestruidoras do estado de alienação existencial. (shrink)

Moral violation often takes the form of material harm, which might lead us to suppose that it consists essentially in the harm done. And yet we might suffer the same harm through nature or accident without feeling morally offended. If a hurricane destroys my property, I suffer harm but no offense. If another person deliberately damages my property, I am offended. But why? Wherein lies the difference? My essay employs Arthur Schopenhauer’s ethic of egoism and Paul Tillich’s theology (...) of love to explore the ontological basis of moral offense. I argue that moral offense has its roots, not in a concern for material well-being, but in a fundamental drive for Unity, unity with others and with our own ontological ground. This drive is both conditioned by, and frustrated by, our ontological separateness as individual beings. (shrink)

Berkeley's immaterialism has more in common with views developed by Henry More, the mathematician Joseph Raphson, John Toland, and Jonathan Edwards than those of thinkers with whom he is commonly associated (e.g., Malebranche and Locke). The key for recognizing their similarities lies in appreciating how they understand St. Paul's remark that in God "we live and move and have our being" as an invitation to think to God as the space of discourse in which minds and ideas are identified. (...) This way of speaking about God, adapted by Karl Barth and Paul Tillich, opens up new ways to think about the relation between God and finite minds. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

On the broken myth in the philosophy of religion and theology Abstract. The article deals with the concept of broken myth, thus named by the German theologian and philosopher Paul Tillich (1886 - 1965). The thesis related to this concept is that all religions, including Christianity, use a mythical language. This language is expressing moral truths and metaphysical intuitions, but not the objective facts and states of affairs that may provide knowledge. The broken myth does not imply the (...) rejection of myth as a mere untruth, but rather its split into untruth, which is the garment of the story understood literally, and truth, which is (although not always and to varying degrees) a moral and spiritual inspiration. The broken myth is self-aware, but not discredited. The author formulates six reasons that can speak in favor of such view. He believes that its acceptance by the community of believers can be very difficult, so the traditional discourse of faith, in which one understands literally credo articles (including the notions of mystery and analogy), must be considered not as an anachronism, but as an autonomous partner of dialogue. -/- . (shrink)

In this paper, the author examines the concept of "demonic" in Thomas Mann’s novel, Doctor Faustus, under a historical and philosophical perspective. The demonic represents Mann’s attempt to interpret the German history and its tragic turn in 20th century through the fictional mask of the main character’s life, the composer Adrian Leverkühn, who, as Faust before him, made a deal with the devil, losing his soul in exchange for genius and success. The work proceeds from a comparison between Mann’s character (...) of Satan and the theologian Paul Tillich’s idea of demonic expressed in his 1926 essay Das Dämonische. Ein Beitrag zur Sinndeutung der Geschichte, where it is interpreted as a dialectic and ambiguous concept: not merely negative, but also positive in its existing. Tillich’s concept of demonic is strongly connected to Mann’s, who elected music as a mean to express the demonic, precisely for its supreme ambiguity: on one hand it is mathematically structured, on the other it voluptuously attracts the listener to an inarticulate ancient chaos. (shrink)

A review of Abbey-Anne Smith's book "Animals in Tillich's Philosophical Theology.".

Panmetaphoricism is the view that our speech about God can only be metaphorical. In this essay, I do not assess the reasons that have been given for the view. Rather, I assess the view itself. My aim is to develop the most plausible version of panmetaphoricism in order to gain a clear view of the God it offers for our consideration.

How social media impacts the autonomy of its users is a topic of increasing focus. However, much of the literature that explores these impacts fails to engage in depth with the philosophical literature on autonomy. This has resulted in a failure to consider the full range of impacts that social media might have on autonomy. A deeper consideration of these impacts is thus needed, given the importance of both autonomy as a moral concept and social media as a feature of (...) contemporary life. By drawing on this philosophical literature, we argue that autonomy is broadly a matter of developing autonomy competencies, having authentic ends and control over key aspects of your own life, and not being manipulated, coerced, and controlled by others. We show how the autonomy of users of social media can be disrespected and harmed through the control that social media can have over its users’ data, attention, and behaviour. We conclude by discussing various recommendations to better regulate social media. (shrink)

On the standard interpretation, if a person holds cyclical preferences, the person is prone to acting irrationally. I provide a different interpretation, tying cyclical preferences not to irrationality, but to indecision. According to this alternative understanding – coined the indecision interpretation – top cycles in a person’s preferences can be associated with a difficulty in justifying one’s choice. If an agent’s justificatory impasse persists despite attempts to resolve the cycle, the agent can be deemed undecided. The indecision interpretation is compatible (...) with the standard interpretation of such cycles as instances of irrationality. Yet indecision corresponds to a first-person, non-instrumental perspective on the problem, whereas irrationality usually corresponds to a third-person, instrumental perspective. Due to these differences, interpreting cycles in terms of indecision offers a novel conceptual perspective, pertinent both for explanatory purposes and for the aim of normative theorizing. (shrink)

There has been a recent surge of research interest in videogames of moral engagement for entertainment, advocacy and education. We have seen a wealth of analysis and several theoretical models proposed, but experimental evaluation has been scarce. One of the difficulties lies in the measurement of moral engagement. How do we meaningfully measure whether players are engaging with and affected by the moral choices in the games they play? In this paper, we survey the various standard psychometric instruments from the (...) moral psychology literature and discuss how they might be applied in the evaluation of games. (shrink)

Animal ethicists have recently debated the ethical questions raised by disenhancing animals to improve their welfare. Here, we focus on the particular case of breeding hens for commercial egg-laying systems to become blind, in order to benefit their welfare. Many people find breeding blind hens intuitively repellent, yet ‘welfare-only’ positions appear to be committed to endorsing this possibility if it produces welfare gains. We call this the ‘Blind Hens’ Challenge’. In this paper, we argue that there are both empirical and (...) theoretical reasons why even those adopting ‘welfare-only’ views should be concerned about breeding blind hens. But we also argue that alternative views, which (for example) claim that it is important to respect the telos or rights of an animal, do not offer a more convincing solution to questions raised by the possibility of disenhancing animals for their own benefit. (shrink)

A characterization result of dilation in terms of positive and negative association admits an extremal counterexample, which we present together with a minor repair of the result. Dilation may be asymmetric whereas covariation itself is symmetric. Dilation is still characterized in terms of positive and negative covariation, however, once the event to be dilated has been specified.

Colonialism and Neo-Colonialism is a classic critique of France's policies in Algeria in the 1950s and 1960s and inspired much subsequent writing on colonialism, post-colonialism, politics, and literature. It includes Sartre's celebrated preface to Fanon's classic Wretched of the Earth. Colonialism and Neo-Colonialism had a profound impact on French intellectual life, inspiring many other influential French thinkers and critics of colonialism such as Jean-Francois Lyotard, Frantz Fanon, Pierre Bourdieu and Jacques Derrida.

It is now widely accepted that a scientifically credible conception of human nature must reject the folkbiological idea of a fixed, inner essence that makes us human. We argue here that to understand human nature is to understand the plastic process of human development and the diversity it produces. Drawing on the framework of developmental systems theory and the idea of developmental niche construction we argue that human nature is not embodied in only one input to development, such as the (...) genome, and that it should not be confined to universal or typical human characteristics. Both similarities and certain classes of differences are explained by a human developmental system that reaches well out into the 'environment'. We point to a significant overlap between our account and the ‘Life History Trait Cluster’ account of Grant Ramsey, and defend the developmental systems account against the accusation that trying to encompass developmental plasticity and human diversity leads to an unmanageably complex account of human nature. (shrink)

We describe an approach to measuring biological information where ‘information’ is understood in the sense found in Francis Crick’s foundational contributions to molecular biology. Genes contain information in this sense, but so do epigenetic factors, as many biologists have recognized. The term ‘epigenetic’ is ambiguous, and we introduce a distinction between epigenetic and exogenetic inheritance to clarify one aspect of this ambiguity. These three heredity systems play complementary roles in supplying information for development. -/- We then consider the evolutionary significance (...) of the three inheritance systems. Whilst the genetic inheritance system was the key innovation in the evolution of heredity, in modern organisms the three systems each play important and complementary roles in heredity and evolution. -/- Our focus in the earlier part of the paper is on ‘proximate biology’, where information is a substantial causal factor that causes organisms to develop and causes offspring to resemble their parents. But much philosophical work has focused on information in ‘ultimate biology’. Ultimate information is a way of talking about the evolutionary design of the mechanisms of development and inheritance. We conclude by clarifying the relationship between the two. Ultimate information is not a causal factor that acts in development or heredity, but it can help to explain the evolution of proximate information, which is. (shrink)

This essay proposes that Socrates practiced various spiritual exercises, including meditation, and that this Socratic practice of meditation was habitual, aimed at cultivating emotional self-control and existential preparedness. Contemporary research in neurobiology supports the view that intentional mental actions, including meditation, have a profound impact on brain activity, neuroplasticity, and help engender emotional self-control. This impact on brain activity is confirmed via technological developments, a prime example of how technology benefits humanity. Socrates attains the balanced emotional self-control that Alcibiades describes (...) in the Symposium because of the sustained mental effort he exerts that directly impacts his brain and his emotional and philosophical life. The essay concludes that Socratic meditative practices aimed at manifesting true dignity as human beings within the complexities of a technological world offer a promising model of self-care worthy of embracing today. (shrink)

This addendum presents results that confound some commonly made claims about the sorts of environments in which the performance of TTB exceeds that of Franklin's rule, and vice versa.

The latest news from our planet is threatening: climate change, pollution, forest loss, species extinctions. All these words are frightening and there is no sign of improvement. Simple logic leads to the conclusion that humanity has to react, for its own survival. But at the scale of a human being, it is less obvious. Organizing one’s daily life in order to preserve the environment implies self-questioning, changing habits, sacrificing some comfort. In one word, it is an effort. Then, what justifies (...) such an effort? The personal choice to act in order to preserve our environment is often made by simple altruism. This choice is based on our love for other human beings: our love for the others grounds our effort. Our moral values, our ethical reflections and our religious beliefs are the deep core of these choices. “This is my commandment, that you love one another as I have loved you.” (John 15.12 NRSV). This Charter shows the moral and religious values that can help us react regarding the current environmental crisis and it should empower us to transcend the ideas of effort and sacrifice in order to consider the respect of the shared house, in a prophetic fulfillment of the being. (shrink)

Physics tells us that the world that we live in is “really” composed of vast numbers of tiny particles, defined and individuated by their mass, charge, velocity and position. That is all there is, the rest being empty space. In contrast the world that we interact with in our every day lives is composed of rooms with windows, people and cats, and plates filled with milk and cornflakes. It is a world of individual objects and stuffs, most of which can (...) be effortlessly identified and labelled as being of a particular kind. Like an illustration in a child’s reader, we could look around our environment and attach labels to all of the objects and kinds of things around us. (shrink)

“Applying the Heisenberg Uncertainty Principle to 21st Century Art” was delivered to the 2009 Congress of the International Association of Art Critics (AICA) in Dublin as a guide to critical thinking through a paradigm shift. This new paper uncovers a new critical theory in the form of a formula that has been successfully applied to a universal appraisal of arts across all boundaries, whether they be gender, discipline or culture. The configuration predicted by Pauli as arising from under the collapsed (...) quantum wave is sourced in an ancient icon: the hieros gamos. As her functional role as newspaper critic shifted to a more esoteric passage as performance artist/curator/blogger, the author spent 14 years theorizing; and another 14 years applying a new critical theory to contemporary art. Her (R)evolution series for the Huffington Post places the containment of the hieros gamos at the forefront of contemporary art practice. The goal is the embodiment of Jean Gebser’s 360-degree aperspectival awareness, whereas the shadow is contacted and absorbed into the very body of art. This paper will reveal the strategy for determining holistic art forms containing the 21st century icon that Pauli understood would arise from under the collapsed quantum wave. (shrink)

In their article ’Is Pregnancy a Disease? A Normative Approach’, Anna Smajdor and Joona Räsänen contend that, on several of the most prominent accounts of disease, pregnancy should be considered a disease. More specifically, of the five accounts they discuss, each renders pregnancy a disease or suffers serious conceptual problems otherwise. They take issue specifically with the dysfunction account of disease and argue that it suffers several theoretical difficulties. In this response, we focus on defending the dysfunction account against their (...) main objections and show why a version of the dysfunction account is viable on account of the indispensability of normativity in biology and medicine. After disarming their main objections to the dysfunction account, we briefly respond to their treatment of the normality of pregnancy and then draw a distinction between adverse symptoms and underlying causes to show why even though pregnancy may have ’disease-like’ features, it is not a disease. (shrink)

Plato's Republic divided subsequent study of justice in two, as a virtue of people and of institutions. Here, the start of a reunification is attempted. Justice is first understood personally as the mean between arrogance and servility, where just people properly respect themselves and others. Because justice requires that like cases be treated alike and self-respect is a special instance of respect generally, justice requires a single standard for self and others. In understanding justice in terms of respect, structural analogies (...) become apparent between "recognition" and "appraisal" respect, on one hand, and Rawls' two principles of justice on the other. The paper closes with a discussion of how mercy is related to justice and an explanation of why just people always look for reasons to mitigate blame and punishment but never to aggravate them. (shrink)

Dans cet article, nous présentons une formulation néo-aristotélicienne de la doctrine du juste milieu. Nous commençons par décrire la formulation classique de la doctrine par Aristote, telle qu'elle est exposée dans l’Éthique à Nicomaque. Nous présentons en outre les éléments fondamentaux qui régissent les matrices de concepts (Franceschi 2002). Nous proposons ensuite une nouvelle formulation de la doctrine du juste milieu, directement dérivée de la structure-même des matrices de concepts. Nous comparons également la présente formulation de la doctrine du juste (...) milieu avec celle d'Aristote, en mettant en évidence les points communs et les différences. Nous proposons aussi une interprétation de la formulation aristotélicienne de la doctrine du juste milieu. Enfin, nous montrons comment la version néo-aristotélicienne de la doctrine du juste milieu permet de répondre à plusieurs objections, et notamment à celles qui ont été classiquement soulevées à l’encontre de sa version aristotélicienne. (shrink)

Descartes holds that when you perceive something with perfect clarity, you are compelled to assent and cannot doubt. (This is a psychological claim.) Many commentators read him as endorsing Psychologism, according to which this compulsion is a matter of brute psychological force. I show that, in Descartes’s view, perfect clarity provides a reason for assent—indeed a perfect reason, which precludes any reason for doubt. (This is a normative claim.) Furthermore, advancing a view I call Rational Force, he holds that the (...) normative claim explains the psychological one: since your will is naturally responsive to reasons, you are compelled to assent because you have a perfect reason to assent. This coheres with his view that will is essentially active, self-determined, and free. The force that clarity exerts on the will is not the brute push of an efficient cause, but the rational pull of a final cause. (shrink)

Proponents of public reason views hold that the exercise of political power ought to be acceptable to all reasonable citizens. This article elucidates the common structure shared by all public reason views, first by identifying a set of questions that all such views must answer and, second, by showing that the answers to these questions stand in a particular relationship to each other. In particular, we show that what we call the ‘rationale question’ is fundamental. This fact, and the common (...) structure more generally, are often overlooked or distorted within the literature. As a result, we argue, several prominent argumentative moves made by both critics and defenders of public reason are unsuccessful. Our overall conclusion is that discussions of public reason views would be more fruitful if they made consistent use of the common structure we identify. (shrink)

This paper does three interrelated things. First, it argues that the universalism that forms the target of criticism and attack by decolonial theorists from the Global South is a debased form of universalism, what might be termed “ethnocentric universalism.” Second, equipped with a conceptual grip on ethnocentric universalism, it shows that the picture on which ethnocentric universalism confers some innocuous epistemic privilege to members of dominant groups is not quite accurate—ethnocentric universalism is incompatible with the epistemic flourishing of members of (...) dominant groups. And third, based on that claim, and the additional consideration that ethnocentric universalism equally undermines the epistemic flourishing of members of historically marginalized groups, it proposes an emancipatory framework for engaging with it. (shrink)

This paper focuses on Elizabeth Anderson’s application of the epistemological idiom of mētis to the debate over the equal status of indigenous knowledge and scientific knowledge in the academic curriculum. Against the denial of this equal status by critics of indigenous knowledge or science, Anderson defends what one might term a conciliatory view, the view, roughly, that indigenous knowledge meets the criteria of scientific knowledge presupposed by the critics of the equal status of indigenous knowledge and scientific knowledge in the (...) academic curriculum, and it is continuous with agroecological form of mainstream scientific inquiry. I argue that the conciliatory view does not rest substantively on mētis as an epistemological idiom since the view is based on the direct conceptual relation between the notion of indigenous knowledge and the notion of scientific knowledge or inquiry. More importantly, the view amounts to appealing to the critics of the equal status of indigenous knowledge on the terms of those critics and leaves unchallenged those very core assumptions that ground their denial of the equal status of indigenous knowledge in the first place. Building on her fruitful analysis of mētis, I attempt a sketch of an alternative view that vindicates the equal status of indigenous knowledge and scientific knowledge in the academic curriculum, but which avoids those drawbacks. (shrink)

It seems natural to choose whether to have a child by reflecting on what it would be like to actually have a child. I argue that this natural approach fails. If you choose to become a parent, and your choice is based on projections about what you think it would be like for you to have a child, your choice is not rational. If you choose to remain childless, and your choice is based upon projections about what you think it (...) would be like for you to have a child, your choice is not rational. This suggests we should reject our ordinary conception of how to make this life-changing decision, and raises general questions about how to rationally approach important life choices. (shrink)

What was René Girard’s attitude towards philosophy? What philosophers influenced him? What stance did he take in the philosophical debates of his time? What are the philosophical questions raised by René Girard’s anthropology? In this interview, Paul Dumouchel sheds light on these issues.

Public shaming plays an important role in upholding valuable social norms. But, under what conditions, if any, is it morally justifiable? Our aim in this paper is systemically to investigate the morality of public shaming, so as to provide an answer to this neglected question. We develop an overarching framework for assessing the justifiability of this practice, which shows that, while shaming can sometimes be morally justifiable, it very often is not. In turn, our framework highlights several reasons to be (...) concerned about the increasingly widespread phenomenon of online public shaming. (shrink)

In a previous paper (Compléments pour une théorie des distorsions cognitives, Journal de Thérapie Comportementale et Cognitive, 2007), we did present some elements aimed at contributing to a general theory of cognitive distortions. The latter elements, based on the reference class, the duality and the system of taxa, are applied here to generalised anxiety disorder. This allows to describe, on the one hand, the specific distortions related to generalised anxiety disorder, consistently with recent work emphasising the role played by uncertain (...) situations with regard to future events. On the second hand, these elements allow to define one type of structured reasoning, of inductive nature, which contributes to the formation and maintenance of anxious ideas. (shrink)

In the replies to my critics that follow I offer a more detailed account of the specific papers that they discuss or examine. The papers that they are especially concerned with are: “The Material World and Natural Religion in Hume’s Treatise” (Ryan) [Essay 3], “Hume’s Skepticism and the Problem of Atheism” (Fosl) [Essay 12], and “Hume’s Philosophy of Irreligion and the Myth of British Empiricism (Gautier) [Essay 16].

The paper looks at three big ideas that have been associated with the term “relativism.” The first maintains that some property has a higher-degree than might have been thought. The second that the judgments in a particular domain of discourse are capable only of relative truth and not of absolute truth And the third, which I dub with the oxymoronic label “absolutist relativism,” seeks to locate relativism in our acceptance of certain sorts of spare absolutist principles. -/- The first idea (...) is well illustrated by the famous cases drawn from physics, but is ill suited for providing a model for the sorts of relativism about normative domains that have most interested philosophers. -/- The second idea – according to which it is the truth of certain judgments that is relative – seems subject to a very difficult dilemma. -/- The final idea provides a coherent model of cases like etiquette but is not plausibly applied to the moral or epistemic domains. (shrink)

Recasting Hume and Early Modern Philosophy is a collection of essays that are all concerned with major figures and topics in the early modern philosophy. Most of the essays are concerned, more specifically, with the philosophy of David Hume (1711-1776). The sixteen essays included in this collection are divided into five parts. These parts are arranged under the headings of: (1) Metaphysics and Epistemology; (2) Free Will and Moral Luck; (3) Ethics, Virtue and Optimism; (4) Skepticism, Religion and Atheism; and (...) (5) Irreligion and the Unity of Hume’s Thought. A particularly important theme running through many of these essays is the subject of Hume’s irreligious aims and intentions. The fifth and final part of the collection is devoted to an articulation and defence of this specific understanding of Hume’s philosophical thought. (shrink)