In this article we address the question of individual identity and its place – or rather omission – in contemporary discussions about the cosmopolitan extension of liberalism as the dominant political theory. The article is divided into two parts. In the first part we show that if we consistently emphasise the complementarity of the “inner” and “outer” identity of a person, which is essential to liberalism from its very beginnings, then a fundamental flaw in the liberal cosmopolitan project becomes apparent. (...) This is the underestimation of the indispensability of an unambiguously determined public framework which will fix and enforce liberal principles and values in a comprehensible way. Such a framework for liberalism was always the political community and then, above all, the modern state, in which the liberal identity could then be realised. The discussion in this part of the article prepares the ground for an examination, in the second part, of a dilemma which cosmopolitan liberalism must face. In the second part we argue that the attempt to tackle the given problem presents liberals with the following dilemma: either it is necessary to plead for the institution of a global political authority (a “world state”), or to give up the belief that fundamental liberal principles and values can be realised to a global extent. We show, at the same time, that because of the character and ambitions of the cosmopolitan project, the promise of plural identities and multi­centred law cannot be relied upon. By way of conclusion we then ask what is the price of the realisation of cosmopolitan liberal ideals. -/- NOTE: This is a two-part article (in Czech). For download here is the first part; please see the link below for the second part as well. (shrink)

The paper critically discusses the dualism in the interpretation of the moral basis of public reason. We argue that in order to maintain the complementarity of both liberal and democratic values within the debate on public reason, the arguments from liberty and from civic friendship cannot be considered in isolation. With regard to the argument from liberty, we contend that because the idea of natural liberty is an indispensable starting point of liberal theory, no explanation of the justification of political (...) power can do without it. In particular, we focus on the requirement of reasonableness and show that we should retain the epistemic aspect of the reasonableness of persons. The main reason for this is to be found in the criterion of reciprocity which provides the deepest justification of the respect for people’s liberty – that is, the liberal aspect of liberal democracy. At the same time, however, we argue that reciprocity also provides the grounds for responding to the criticism that the essentially liberal approach fails to adequately take into consideration the role of political community. Because reciprocity may also be interpreted as being based on civic friendship, it provides the resources to respond to such criticism. It thus supplies the normative background also for the second, democratic pillar of public reason. We then critically examine the newly emerging approach built predominantly on the argument from civic friendship, arguing that by prioritising the civic friendship interpretation and, at times, tending to completely abandon the liberty-based one, it overlooks the indispensability of liberty-based considerations for the criterion of reciprocity. We conclude that in order to adequately capture the common liberal-democratic basis of public reason, both interpretations of reciprocity must be linked within a comprehensive account. (shrink)

Can words – rather than a State – constitute a country? It may be made of land, rivers, forests or deserts – yet, without its inhabitants’ words, there would be no map to draw, no tale to sing, no country to speak of. Palestinian tales abound. They speak of departed lands, vanished homes, forfeited livelihoods. They lament internal wrangling, squeal occupational anger, seek to whisper away those quotidian checkpoint humiliations. Yet, they also speak of hope. If there ever were such (...) a thing as “authoritative hope”, the ongoing Palestinian constitution drafting process may be it. But hope cannot be formalized, let alone authorized. And there is some danger in pretending otherwise. (shrink)

The eighteenth century was the century of self-organization, but also that of materialism, inasmuch as it was then that certain thinkers proclaimed themselves to be materialists (rather than just being labelled as such by enemies of various sorts). If one seeks to read these two features – one hesitates to call them ‘facts’ or ‘events’ – together, one arrives rather quickly at an influential metaphor, the beeswarm. But a metaphor of or for what? Irreducible organic unity, most broadly – spelled (...) out in the vocabulary of the period in terms of synergy, sympathy and sensibility, but also of cohesion, consensus and conspiration: individual bees have their characteristics, their intentions, and their own purposes, but they also ‘conspire’, ‘cohere’ and ‘consent’ in the name of a larger living unity, the swarm, although this leaves open further questions such as the exact nature of the order or organization yielded or enacted by the swarm (bottom-up? top-down? emergent? etc.). The fascination with the beeswarm is a fascination with organic unity and in some cases (notably Diderot), with the organic or organismic features of living matter itself. This is the story we wish to tell. (shrink)

The ecumenical dialogue involves many ideas and attitudes. Within these theological discussions, Saint Cyprian of Carthage occupies his place. Most important, his vision about the Church has marked the entire Christianity. Because of this reason and for many others, this study attempts to explore his theological ideas regarding the limits of the Church, the validity of the Baptism outside the Church defined by her canonical limits. In order to accomplish this, we will have three important sections, as follows: 1. a (...) short biographical life; 2. the ecclesiological ideas of St Cyprian expressed in two important disputes of his time, namely the problem of the fallen and the Baptism professed outside the Church; 3. the limits of the Church in the thought of St Cyprian and the theological critics which we can share about this subject. Of course, our study will have some important conclusions. (shrink)

One of the most important ideas of our times is the conviction that, despite their diversity, all humans have an equal basic moral status (or an equal fundamental worth and dignity), that they are, as Thomas Jefferson famously stated, “created equals” and they should (because they are entitled to) be treated as equals. In this article I defend the suggestion – stated by philosophers like Brian Barry, Ronald Dworkin or Joel Feinberg – that the principle of equal human worth is (...) indemonstrable and has no other basis than itself. I argue, essentially, that all other theories about the basis of equality are false or at least problematic. In the last section I also try to show that, most probably, the truth of the principle of basic human equality cannot be established through any of the usual methods of argumentation and/or justification. (shrink)

Mărturii importante despre momentul 23 august 1944 deţinem şi ca urmare a existenţei, în Arhivele Naţionale ale României – Fondul „Manuscrise”, a Memoriului de activitate al lui Traian Borcescu, şeful Secţiei a II-a Contrainformaţii din cadrul Serviciului Special de Informaţii (SSI). Ofiţerul, din postura sa de conducător al structurii SSI-ului cu atribuţii în ceea ce priveşte cunoaşterea şi combaterea fenomenelor care puteau atinge ordinea şi stabilitatea internă a ţării în timp de război, este unul din participanţii direcţi la acţiunea de (...) pregătire a actului, demonstrând, încă o dată, că această îndrăzneaţă acţiune de alăturare a României la coaliţia Naţiunilor Unite nu s-a făcut ad-hoc, ci a necesitat un plan minuţios elaborat la care SSI-ul a contribuit prin reprezentanţii săi care şi-au făcut pe deplin datoria faţa de ţară, ca şi în alte momente sau evenimente de mare importanţă pentru România. (shrink)

Un ghid complet pentru cultivarea şi prepararea celor mai variate tipuri de cafea, cu accent pe aspectele culturale şi de sănătate, şi modalităţi de includere a cafelei în diverse deserturi şi cocktailuri. Cafeaua este o băutură universal recunoscută ca o necesitate umană. Departe de a fi văzută ca un lux sau privită cu indulgenţă, ea este considerată un corolar pentru energia şi eficienţa umană, producând în acelaşi timp o puternică senzaţie de plăcere. Cafeaua este o băutură democratică. Este în acelaşi (...) timp băutura înaltei societăţi, dar şi a bărbaţilor şi femeilor care muncesc în diverse domenii de activitate, mental, sau fizic. Tocmai de aceea cafeaua a mai fost numită şi "lubrifiantul om-maşină cel mai cunoscut", ca şi "gustul cel mai plăcut din toată natura." Dar cafeaua este ceva mai mult decât o băutură. Este unul dintre cei mai importanţi adjuvanţi alimentari din lume. Există şi alte alimente auxiliare, dar niciunul care să exceleze în gust şi efecte reconfortante precum cafeaua, efecte datorate în primul rând aromei sale unice. Cafeaua bună, prăjită cu atenţie şi preparată în mod corespunzător, este o băutură naturală cu un efect tonic neegalat de nicio altă băutură naturală. Un stimulent pur, în condiţii de siguranţă, produs în laboratoarele mamei Natura, şi una din bucuriile de seamă al vieţii! CUPRINS: 1 Cafeaua - Etimologie - Istorie - - Legende - - Dovezile istorice - Planta de cafea - Cultivarea cafelei - - Efecte ecologice - Procesarea cafelei - - Torefierea (prăjirea) cafelei - - Clasificarea seminţelor torefiate - - Caracteristicile torefierii - - Decafeinizarea - - Depozitarea - - Prepararea cafelei - - Servirea cafelei - - Cafeaua instant (“nes”) - Vânzare și distribuție - - Piața cafelei - Efectele asupra sănătății - - Mortalitatea - - Boala cardiovasculară - - Sănătatea mentală - - Boala Parkinson - - Diabetul de tip II - - Cancer - Mecanismul de acțiune - - Beneficii - - Conţinutul de cafeină din cafea - Cafenele - Aspecte sociale - - Interzicerea cafelei de-a lungul timpului - - Comerţul echitabil - - Cafeaua în cultura populară - - Ziua cafelei - 1.1 Istoria cafelei - - Etimologie - - Prima utilizare - - Istorie - - - Europa - - - - Austria - - - - Anglia - - - - Franţa - - - - Germania - - - - Olanda - - America Latină - - Asia - - - India - - - - Chikmagalur - - - Japonia - - - Coreea de Sud - - - Indonezia - - - Filipine - 1.2 Boabele de cafea - - Istorie - - - Procesare - - - Distribuția - - Compoziția - - - Alcaloizi ne-volatili - - - Proteine ​​și aminoacizi - - - Carbohidrați - - - Lipide - - - Acizi clorogeni nonvolatili - - - Compuși volatili - 1.3 Efectele cafeinei asupra sănătăţii - - Efectele pozitive - - Efectele negative - - Proprietăţi chimice - - Toxicitatea şi intoxicaţia - - Efecte asupra diferitelor funcţii - - - Relaţia dintre cafeină şi adenozină - - - Cum elimină cafeina starea de somnolenţă - - Efecte pe termen scurt - - - Cardiovascular - - - Riscuri gastro-intestinale - - - Creşterea urinării - - - Exerciţii - - - Efecte psihologice - - Recomandări - - - La adulţi - - - La femeile gravide - - - La copii - - Efectul combinării alcoolului cu cofeina - 1.3.1 Este cafeaua sănătoasă? - 1.3.2 Detoxifierea cu cafea - - Efecte şi riscuri 2 Varietăți de cafea - Terminologie - Istorie - Criterii de selecție - Varietăți și soiuri de cafea arabica - Soiurile robusta - Alte soiuri - 2.1 Cafea arabica - - Biologie - - Distribuția și habitat - - Cultivarea și utilizarea - - Istorie - - Taxonomie - - Tulpinile - 2.2 Cafea robusta 3. Producţia cafelei - Culesul - - Cules mecanic - - Cules selectiv - Prelucrarea cafelei - - Procedeul umed - - Procedeul uscat - - Procedeul semi-uscat - Sortarea - - Decorticare - - Şlefuirea - - Curăţare şi sortare - - Clasificarea - Alte etape - - Îmbătrânirea - - Decofeinizarea - Depozitare - Prăjirea - 3.1 Industria cafelei - - Producţia mondială - - Consumul - - Preţul - 3.2 Stocarea boabelor de cafea - - Cafeaua verde - - Cafeaua prăjită - - Stocarea acasă 4. Prepararea cafelei - Prăjirea - Măcinarea - - Măcinare prin zdrobire - - Măcinare prin tocare - - Măcinare prin pisare - - Măcinarea cu role - Prepararea băuturii de cafea - - Fierbere - - Înmuiere în apă - - Metode de filtrare - - Sub presiune - Extracţia - Prezentare - - Băuturi calde - - - Pe bază de espresso, fără lapte - 4.1 Prăjirea cafelei - - Istorie - - Procesul - - Echipament - - Prăjiri - - - Savoare - - Prăjirea la domiciliu - - Ambalare - - Emisii și control - 4.2 Cafea instant - - Istorie - - Utilizare - - Fabricarea - - - Uscarea prin îngheţare (liofilizare) - - - Uscarea prin pulverizare - - Decofeinizarea - - Compoziţie - - Efectele asupra sănătăţii - - Context de reglementare - - Utilizare non-alimentară - 4.3 Espresso - - Preparare - - Prăjirea cafelei pentru espresso - - Popularitate - 4.4 Café au lait - - Europa - - Statele Unite ale Americii - 4.5 Caffè macchiato - - Istorie - - Tendinţe - 4.6 Cafea cu conţinut mic de cofeină - - Decofeinizarea - - Riscurile cofeinei - - Cafea cu conţinut mic de cofeină în mod natural - 4.7 Sfaturi practice - - Sfaturi practice pentru o cafea perfectă - - 9 sfaturi pentru o cafea perfectă - - 8 sfaturi pentru o cafea mai bună - 4.8 Utilizări ale zațului de cafea 5. Reţete - 5.1 Cafea - - Cappuccino Cooler - - - Ingrediente - - - Preparare - - Café frappé - - Cafea cu mentă - - Cafea condimentată - - - Ingrediente - - - Preparare - - Cafea cu nutella - - - Ingrediente - - - Preparare - - Cafea Mocha rece cu nucă de cocos - - - Ingrediente: - - - Preparare: - - Cafea cu unt - - - Preparare: - 5.2 Deserturi - - Café liégeois - - - Istorie - - - Preparare - - Boabe de cafea acoperite cu ciocolată - - Jeleu de cafea - - - Descriere - - Sos de cafea - - - Utilizări - - Prăjitura Tiramisu cu cafea - - - Caracteristicile originale - - - Reţeta - 5.3 Cocktailuri - - B-52 - - - Istorie - - - Preparare - - - B-52 flambat - - - Variante ale băuturii - - Baby Guinness - - - Preparare - - - Variaţii - - Black Russian - - - Variaţii - - Espresso Martini - - - Origine - - - Asociația Internațională a Barmanilor - - - Ghidul lui Difford - - - Rețeta - - - - Preparare - - Blow Job - - Orange Tundra - - - Reţeta tipică - - Quick Fuck - - White Russian - - - Etimologie - - - Preparare - - - Variaţii 6. Aspecte culturale - Cafeaua în media - Cafenele - Aspecte sociale ale cafelei - Pauza de cafea - 6.1 Ceaşca de cafea - - În cafenele - - - Gibraltar sau Cortado - - - Demitasse - - - Cappuccino - - - Cafe Drinkware - - Căni - 6.2 Degustarea cafelei - - Aromele cafelei - - Gust - - Textura (senzaţia în gură) - - Echipamentul tradiţional - 6.3 Latte art - - Chimia - - Tehnica - - Stiluri - - - Turnare liberă - - - Gravura - - Variante - 6.4 Cafenele - - Cafeaua în Europa - - - Folosirea curentă - - Cafenelele în SUA - 6.5 Cafeaua în artă - - Pictură - - - Charles André van Loo, Sultăniţă cu ceaşca de cafea oferită de o sclavă - - - François Boucher, Cafeaua de dimineață - 6.6 Citate despre cafea Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Nowadays, in the context of the growing migration of the Muslim population in Europe, caused by the wars in Syria and other areas, the question is increasingly being asked whether there is a danger of „Islamization of Europe” following the „clash of civilizations”. The last formula is not new. It created a real dispute in the past. But the discussions must also take into account other questions that are currently being asked: is there still a Christian Europe? Is it possible (...) to speak of an intrinsic conflict between Christianity and Islam, which erupts at certain periods of time? In this study we will focus on the topic of „clash of civilizations”, the impact that this formula had in the world at the end of the twentieth century and the connotations it has for our times. The topic of research starts from the realities that no one can dispute, globally emphasizing the problems that affect people: conflicts in various territories, difficult economic situations in certain regions of the world, reaching financial crises and important social changes, in which the majority populations have to live with minorities that, most of the time, they do not know and do not accept. (shrink)

The philosopher and professor Tudor Cătineanu proposes to "seekers of metaphysical reason" a volume of studies on Rhetoric and Metaphysics. Entitled Rhetoric and Metaphysics: In Search of Metaphysical Reason (Romanian Academy Publishing House, 2019, 571 p.), the book is the result of elaborate studies, therefore pre- and post-December 1989. The work, as the author points out, “is organized by combining two major perspectives, historical and systematic” (p. 7), and the predominant method of work used is the „interdisciplinary methods” called “matrix (...) of levels”. But the researcher uses, also, “the matrix of functors” and "the matrix of stylistic". (shrink)

În lucrarea noastră despre însemnările lui Mircea Eliade cu privire la Sfântul Grigorie Palama şi la isihasm am încercat să propunem o altfel de abordare a învăţăturii ortodoxe, aşa cum a fost ea formulată în secolul al paisprezecelea. Dacă abordarea teologică este cea care scoate la iveală frumuseţea învăţăturii ortodoxe, ideile Sfântului Grigorie Palama fiind o continuare a tradiţiei creştine din primele secole, încercarea de a compara aceste învăţături, ca şi a tradiţiei isihaste, cu alte învăţături şi tradiţii, este un (...) subiect spre care se îndreaptă tot mai mulţi cercetători. Mircea Eliade, dincolo de formarea sa în spaţiul creştinismului ortodox, aşa cum remarcă din ce în ce mai mulţi cercetători ai operei sale, este un istoric al religiilor a cărui abordare este atât nouă, cât şi continuatoarea vechii cercetări fenomenologice. Mai mult decât atât, chiar dacă sunt destule voci care contestă acest lucru, Mircea Eliade rămâne unul dintre cei mai mari istorici ai religiilor din toate timpurile. În analiza operelor la care ne-am oprit în studiul nostru, Eliade scoate în evidenţă asemănările, dar mai ales deosebirile ce există între învăţătura isihastă şi anumite practici specifice altor tradiţii religioase. Astfel sunt însemnările despre Yoga, în care savantul, analizând practicile indiene, le compară cu cele din isihasm, subliniind diferenţele aşa cum se desprind din studiul celor două tradiţii. O părere asemănătoare se desprinde şi din analiza luminii mistice, prezentă în majoritatea religiilor lumii. Eliade evidenţiază asemănările, dar şi deosebirile cu privire la felul în care lumina mistică este percepută în creştinism şi în alte tradiţii. Studiul istoric asupra isihasmului şi a personalităţii Sfântului Grigorie Palama, prezent în Istoria credinţelor şi ideilor religioase, se îmbină cu studiul fenomenologic din celelalte surse. În ceea ce priveşte operele publicate după dispariţia savantului de origine română, Enciclopedia religiilor şi Dictionarul religiilor, se pot observa atât continuităţi cât şi discontinuităţi. Dicţionarul cuprinde, în mare parte, gândirea lui Culianu şi mai puţin pe cea a maestrului său, deşi urme ale acesteia sunt încă evidente. În Enciclopedie, capitolele despre Sfântul Grigorie Palama şi isihasm sunt semnate de cercetători ale căror opere au fost folosite de Eliade în scrierile precedente, subliniind astfel legăturile cu preocupările savantului în acest domeniu. Dincolo de concluziile studiului, trebuie să spunem că această cercetare este importantă şi dintr-un alt punct de vedere: în disciplina Istoria religiilor, a compara mai multe religii sau părţi din tradiţiile religioase ale lumii rămâne o metodă esenţială, evidenţiind importanţa creştinismului în lumea contemporană. (shrink)

For wise men and academics, the order of the world had been an implicit truth for a long time. Nobody had doubted it. The purpose of philosophy and theological discourse has always been to record and contemplate the mundane and celestial world. Because it has a Creator, the universe (and the human being) are in complete order (id est they are in orderliness), in a rigorous hierarchy and, at the same time, they have a meaning, a purpose, they are part (...) of a meaningful whole. In an orderly world, life instantly acquires meaning. This venerable certainty has become, in time, a simple hypothesis. Philosophers are no longer sure that the world is orderly. The following essays comment on the decay of a certainty and, in the end, on its loss. Borges and Georges Perec dared to record (with bitter irony) this loss. And this tripartite essay will speak about them. (shrink)

Desfăşurând harta lumii -/- Istoria şi geografia sunt lecţii pe care omenirea le-a învăţat, dar nu le-a respectat. Adesea surprinzătoare, istoria ne oferă exemple de măreţie şi de uimitor declin. Geografia ne arată cum se pot dezvolta popoarele lumii dacă sunt ajutate de mediul înconjurător. Studierea acestor lecţii ne oferă un paradox. State cu o istorie bogată, dar cu o geografie dezavantajoasă, au devenit mari puteri economice şi tehnologice ‒ un exemplu clasic este Japonia. State cu o istorie şi cu (...) o civilizaţie nu atât de bogată sunt exemple de prosperitate datorită unei geografii avantajoase ‒ Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite. Un singur stat a putut să înmănuncheze aceste lecţii şi să devină cea mai mare putere cunoscută a lumii ‒ Statele Unite ale Americii. Stat cu un destin manifest şi cu o dorinţă de a arăta lumii că libertatea este cel mai de preţ lucru. Am desfăşurat harta lumii şi am rămas uluit de ce am observat. Regiuni pline de resurse care se afundă într-o subdezvoltare uluitoare ‒ Africa, Rusia şi America Latină ‒ şi regiuni cu resurse puţine şi cu o dezvoltare impresionantă ‒ Japonia, Germania, China şi, într-o anumită măsură, şi Statele Unite ale Americii. Dacă nu ne putem alege geografia, putem măcar să ne facem istoria. După acest dicton s-au condus multe state care şi-au dorit să atingă un nivel înalt de civilizaţie. Totuşi, de acest clivaj? O sumedenie de răspunsuri ne vin în minte: model cultural, arhetip civilizaţional, dorinţa de a se dezvolta. Toate aceste state au trăit în realitatea pe care şi-au creat-o, dar şi în utopia la care au visat. Lumea este condusă de vise şi speranţe, refuzând realitatea. Expansiunea islamului este paradigma utopică a mântuirii tuturor, expansiunea capitalistă este utopia dezvoltării lumii şi avansului civilizaţiei iar utopia democratică este dorinţa ascunsă a omului de a fi egal cu toţi ceilalţi. Toate aceste utopii formează din actuala lume în care trăim o lume conflictuală, o lume avidă de resurse, o lume în care puterea este mai importantă decât modelul civilizaţional. Am denumit această carte Noua Utopie după ce am deschis cartea de istorie a lumii şi am desfăşurat harta lumii, realizând că fiecare popor şi-a format propriul său vis. Conflictul izbucnit în lume a fost declanşat de reala dorinţă a fiecărui popor de a-şi exprima liber propriul vis. Fiecare vis s-a întâlnit cu alt vis şi aşa a ieşit o realitate deformată, în care popoarele lumii, cu structură bio-genetică asemănătoare, au intrat într-un conflict fratricid, care modelează această lume în care trăim. Când scriu aceste rânduri o serie de evenimente ne-au demonstrat că utopia globalistă a lumii este desuetă şi că se revine la o nouă eră a naţionalismelor. De ce am numit aceste idei filosofice, politice şi morale utopii? Pentru că niciuna dintre aceste idei nu poate exprima, în mod real şi concret, dimensiunea realităţii în care trăim. -/- Dr. Alexandru Cristian. (shrink)

Platon s-a inspirat din activitatea filosofică a unora dintre predecesorii săi, în special a lui Socrate, dar și Parmenide, Heraclit și Pitagora, pentru a-și dezvolta propria filosofie, care explorează majoritatea domeniilor importante, inclusiv metafizica, etica, estetica și politica.Împreună cu profesorul său Socrate și elevul său Aristotel, a pus bazele gândirii filosofice occidentale. Platon este considerat ca unul dintre cei mai importanți și influenți filosofi din istoria omenirii, fiind unul dintre fondatorii religiei și spiritualității occidentale. Filosofia dezvoltată de el, cunoscută sub (...) numele de platonism, se bazează pe teoria Formelor cunoscută prin rațiune pură ca soluție la problema universalelor. Filosofia lui Platon se înscrie pe linia presocraticilor, a sofiștilor și a tradițiilor artistice care stau la baza educației grecești, într-un cadru nou, definit de dialectică și teoria ideilor. Cunoașterea este pentru Platon o activitate a sufletului, afectată de obiectele sensibile, și de procesele interne. În Republica, forma cea mai înaltă este considerată ca fiind Forma Binelui, sursa tuturor celorlalte Forme care ar putea fi cunoscute prin rațiune. Tema centrală a cărții este dreptatea, argumentată cu ajutorul mai multor teorii platonice, inclusiv mitul alegoric al peșterii, doctrina ideilor, dialectica, teoria sufletului și proiectul unui oraș ideal. Dialectica lui este un tip de cunoaștere, cu rol rol ontologic și metafizic, la care se ajunge prin confruntarea mai multor poziții pentru a depăși opinia (doxa), o deplasare din lumea aparențelor (sau a „sensibilului”) către cunoașterea intelectuală (sau „inteligibilul”) până la primele principii. Modelul educațional al lui Platon (paidèia) diferențiază nivelul educației în funcție de aptitudinile elevilor. Conform principiilor socratice, pentru a face dreptate trebuie să se știe ce este bine, iar aceasta o știe cel mai bine filosoful. Platon a detaliat acest concept, evidențiind distincția dintre filosof (care caută principiile adevărului fără a pretinde că îl posedă) și sofist (care se lasă ghidat de opinie ca singurul parametru valid al cunoașterii). -/- CUPRINS -/- Platon - Biografie - Călătoriile lui Platon - Socrate - Academia - Lucrările lui Platon - - Clasificări ale lucrărilor - - - Cronologic - - - Tetralogii - - - Trilogii - - - Grupări lexicale Filosofia lui Platon - Sufletul - Funcția mitului - Idei - Teoria formelor - Ontologia - Epistemologia - Etica - Politica - Statul filosofic - Arta - Doctrinele nescrise: Unu și Diada Republica - Personaje - Conținut - Temele Republicii - - Justiția și dreptatea (Cartea I) - - Statul ideal (Cărțile II-III) - - Analogia oraș-suflet. Armonia părților (Cărțile IV-V) - - Teoria Formelor (Metafora liniei și mitul peșterii) (Cărțile VI-VII) - - Familia și statul (Cărțile VIII-IX) - - Mitul lui Er (Cartea X) Dialectica Educația Filosoful-rege Bibliografie -/- DOI 10.13140/RG.2.2.27534.23361 . (shrink)

Although the differences between Spinoza and Nietzsche are crucial, there are several aspects on which one can trace a relevant set of similarities between the two authors. The refutation of teleology, transcendence and free will, together with the consequent embracement of fatality, the pursuit of joy, and the particular emphasis on affectivity are just a few of the resemblances that can be drawn between Spinoza and Nietzsche. This paper is focused only on the last aspect mentioned above. Both Spinoza and (...) Nietzsche developed an account of immanent pursuit of joy, which can be derived from a particular understanding of affects. The two philosophers tried to create a peculiar bridge between knowledge and affectivity, which meant a significant departure from their previous philosophical tradition, and which gave them an idiosyncratic place in the entire picture of modern thought. (shrink)

Interpretarea textelor lui Isaac Newton a suscitat numeroase controverse, până în zilele noastre. Una din cele mai aprinse dezbateri este legată de acțiunea între două corpuri aflate la distanță unul de celălalt (atracția gravitațională), și în ce măsură Newton a implicat pe Dumnezeu în acest caz. Practic, majoritatea lucrărilor discută patru tipuri de atracții gravitaționale în cazul corpurilor aflate la distanță: acțiunea la distanță directă ca proprietate intrinsecă a corpurilor în sens epicurian; acțiunea la distanță directă mediată divin, de Dumnezeu; (...) acțiunea la distanță mediată printr-un eter material; sau acțiunea la distanță mediată printr-un eter imaterial. Scopul acestei lucrări este argumentarea opiniei proprii conform căreia Newton a refuzat categoric tipurile de acțiune directă ca proprietate intrinsecă a corpurilor, și acțiunea la distanță mediată printr-un eter material. În ceea ce privește celelalte două tipuri de acțiune, directă prin intervenție divină și mediată printr-un mediu imaterial, Newton a declarat în mai multe rânduri că nu cunoaște cauza exactă a gravitației, dar în amândouă cazuri a implicat pe Dumnezeu, în mod direct în primul caz și ca fiind cauza primară (mediul/eterul fiind cauza secundară) în acțiunea mediată imaterial. Însă, întrucât o recunoaștere a acțiunii directe la distanță ar fi putut da oarecare credit celor care considerau că gravitația poate fi esențială pentru materie, și în consecință ateismului, Newton nu a recunoscut niciodată în mod deschis acceptarea posibilității unei astfel de idei. Spre finele vieții, Newton a înclinat mai mult spre o acțiune la distanță mediată de un eter imaterial. -/- DOI: 10.58679/TW52523. (shrink)

Interpretarea textelor lui Isaac Newton a suscitat numeroase controverse, până în zilele noastre. Una din cele mai aprinse dezbateri este legată de acțiunea între două corpuri aflate la distanță unul de celălalt (atracția gravitațională), și în ce măsură Newton a implicat pe Dumnezeu în acest caz. Practic, majoritatea lucrărilor discută patru tipuri de atracții gravitaționale în cazul corpurilor aflate la distanță: acțiunea la distanță directă ca proprietate intrinsecă a corpurilor în sens epicurian; acțiunea la distanță directă mediată divin, de Dumnezeu; (...) acțiunea la distanță mediată printr-un eter material; sau acțiunea la distanță mediată printr-un eter imaterial. DOI: 10.13140/RG.2.2.33372.03203. (shrink)

Una din cele mai disputate controverse privind prioritatea unor descoperiri științifice este cea privind legea gravitației universale, între Isaac Newton și Robert Hooke. În acest eseu extind o lucrare mai veche pe aceeași temă, ”Isaac Newton vs. Robert Hooke în legea gravitației universale”. Hooke l-a acuzat pe Newton de plagiat, preluându-i ideile exprimate în lucrările anterioare. În această lucrare încerc să arăt, pe baza unor analize anterioare, că ambii oameni de știință au greșit: Robert Hooke pentru că teoria sa nu (...) era în fond decât idei care nu s-ar fi materializat niciodată fără suportul matematic al lui Isaac Newton; iar acesta din urmă a greșit nerecunoscând niciun merit al lui Hooke în elaborarea teoriei gravitației. Mai mult, după moartea lui Hooke și preluarea prezidenției Societății Regale, Newton a înlăturat orice urmă din instituție a fostului președinte, Robert Hooke. De asemenea, La negarea contribuției lui Hooke a contribuit și statutul său social ”inferior”, fiind poreclit de contemporani ”mecanicul”, spre deosebire de Sir Isaac Newton cel nobil. Pentru aceasta detaliez acuzațiile și argumentele fiecăreia dintre părți, și cum a fost percepută această dispută de către contemporanii celor doi. Finalizez lucrarea cu concluziile desprinse din cuprins. (shrink)

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii după (...) al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posibilă abordare epistemologică prin prisma conceptului de cunoaştere tacită dezvoltat de omul de ştiinţă Michael Polanyi. În secţiunea Metodologii prezint diverse teorii metodologice cu accent pe tehnicile analitice structurale, şi câteva analogii, cu ştiinţa, arheologia, afacerile şi medicina. Lucrarea se încheie cu Concluziile privind posibilitatea unei abordări mai ştiinţifice a metodelor de culegere şi analiză a informaţiilor din cadrul serviciilor de informaţii. -/- Cuvinte cheie: servicii de informaţii, agenţii de informaţii, informaţii, intelligence -/- CUPRINS -/- Abstract 1. Introducere 1.1. Istorie 2. Activitatea de informaţii 2.1. Organizaţii 2.2. Ciclul informaţional 2.3. Colectarea informaţiilor 2.4. Analiza informaţiilor 2.5. Contrainformatii 2.6. Comunităţi epistemice 3. Ontologia 4. Epistemologia 4.1. Cunoaşterea tacită (Polanyi) 5. Metodologii 6. Analogii cu alte discipline 6.1. Stiinta 6.2. Arheologia 6.3. Afaceri 6.4. Medicina 7. Concluzii Bibliografie -/- ISBN: 978-606-033-160-5 , DOI: 10.58679/TW56764. (shrink)

Despre necesitatea şi utilitatea dezvoltării unei filosofii specifice tehnologiei blockchain, accentuând pe aspectele ontologice. După o Introducere în care evidenţiez principalele direcţii filosofice pentru această tehnologie emergentă, în Tehnologia blockchain explicitez modul de funcţionare al blockchain, punând în discuţie direcţiile ontologice de dezvoltare în Proiectarea şi Modelarea acestei tehnologii. Următoarea secţiune este dedicată principalei aplicaţii a tehnologiei blockchain, Bitcoin, cu implicaţiile sociale ale acestei criptovalute. Urmează o secţiune de Filosofie în care identific tehnologia blockchain cu conceptul de heterotopie dezvoltat de (...) Michel Foucault şi o interpretez în lumina tehnologiei notaţionale dezvoltată de Nelson Goodman ca sistem notaţional. În secţiunea Ontologii dezvolt două direcţii de dezvoltare considerate de mine ca importante: Ontologia narativă, bazată pe ideea de ordine şi structură a istoriei transmise prin naraţia istoriei a lui Paul Ricoeur, şi un sistem ontologic bazat pe Ontologiile de intreprindere, bazat pe conceptele şi modelele de intreprindere specifice webului semantic, şi pe care eu îl consider cel mai bine dezvoltat şi cel care va deveni, probabil, sistemul ontologic formal, cel puţin în ceea ce priveşte aspectele economice şi juridice ale tehnologiei blockchain. În Concluzii vorbesc despre direcţiile viitoare de dezvoltare a filosofiei tehnologiei blockchain în general ca o teorie explicativă şi robustă din punct de vedere fenomenologic, consistentă şi care să permită testabilitatea, şi a ontologiilor în special, argumentând pentru necesitatea unei adopţii globale a unui sistem ontologic pentru a dezvolta soluţii transversale şi a rentabiliza tehnologia. -/- Cuvinte cheie: filosofie, blockchain, ontologie, bitcoin, proiectare, modele -/- CUPRINS -/- Abstract Introducere Tehnologia blockchain - - - Proiectare - - - Modele Bitcoin Filosofia Ontologii - - - Ontologii narative - - - Ontologii de intreprindere Concluzii Note Bibliografie -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.25492.35204. (shrink)

Discuțiile despre teoria şi practica traducerii vin din antichitate şi expun continuităţi remarcabile. Grecii antici disting între metafrază (traducere literală) şi parafrază. Această distincţie a fost adoptată de către poetul şi traducătorul de limba engleză John Dryden (1631-1700), care a descris traducerea ca amestecul judicios a acestor două moduri de frazare atunci când se selectează, în limba ţintă, "omologul", sau echivalenţa, pentru expresiile folosite în limba sursă. Rolul traducătorului ca o punte pentru "translatarea" valorilor între culturi a fost discutat încă (...) de pe vremea lui Terence, adaptorul roman din secolul II î.e.n. a comediilor greceşti. Rolul traducătorului nu este, cu toate acestea, în niciun caz unul pasiv, mecanic, astfel încât el a fost comparat cu cel al unui artist. (shrink)

Despre moarte, durere, doliu, viaţa de după moarte şi nemurire. De ce trebuie să murim ca oameni pentru a trăi ca specie. "Nimeni nu vrea să moară. Chiar și cei care doresc să ajungă în cer, nu ar vrea să moară pentru a ajunge acolo. Și totuși, moartea este destinația pe care o împărtășim cu toții. Nimeni nu a scăpat vreodată. Și aşa şi trebuie, pentru că Moartea este foarte probabil cea mai bună invenție a Vieții. Este agentul de schimbare (...) a Vieţii. Ea şterge pe cele vechi pentru a face loc celor noi. În momentul ăsta noul eşti tu, dar într-o zi, nu peste mult timp, vei deveni treptat vechi, și vei fi şters la rândul tău. Îmi pare rău că sună aşa de dramatic, dar este cât se poate de adevărat. Timpul tau este limitat, așa că nu-l irosi trăind viața altcuiva. Ai grijă să nu fii prins în dogme - trăind prin rezultatele gândirii altor oameni. Nu lăsa zgomotul opiniilor altora să înece propria ta voce interioară. Și cel mai important, ai curajul să urmezi inima și intuiția ta. Ele știu cumva deja ce îți dorești tu cu adevărat să devii. Orice altceva este de importanţă secundară." (Steve Jobs) CUPRINS: Moartea - Termeni asociaţi - Senectutea - Semne de moarte biologică - Conceptul de moarte - Moartea în societate şi cultură - Uitarea veşnică - - Uitarea şi Subiectivitatea - - În filosofie Moartea programată a celulelor - Istorie - Tipuri - - Apoptoza - - Autofagia - - Alte tipuri - Originea evolutivă Obiceiuri mortuare - Înmormântarea - - Istorie - - Motivaţii pentru înmormântare umană - Cimitire - - Obiceiuri şi practici în cimitire - - - Flori - - - Pietre - - - Cruci - - Cimitire şi superstiţie - Preotulsul în religia ortodoxă - - Serviciul religios - - Coliva - - Când se practică parastasul - - Litate Doliul - Procesul de doliu - Reacţii - Cinci identităţi ale persoanelor în doliu - Ştiinţa durerii - - Cele patru traiectorii Bonanno ale durerii - Teoria celor cinci etape - Procese fiziologice şi neurologice - Teorii evolutive ale doliului - - Riscuri - - Complicaţii ale doiului Experienţe aproape de moarte - Caracteristici - Studii - - Varianţa în studiile EAM - - Analiza neurobiologică şi psihologică - - Starea REM - - Visul lucid - - Psihologia computaţională - - Efecte - - Cercetarea inter-culturală - - Studiile Van Lommel - - Studiul AWARE Nemurirea - Abordări ştiinţifice - Abordări religioase - Nemurirea biologică - - Specii biologice nemuritoare - - Evoluţia îmbătrânirii - Speranţe privind nemurirea biologică umană - - Substanţe care prelungesc durata de viaţă - - Nemurirea tehnologică - - Crionica - - Încărcarea minţii la calculator - - Cibernetica - - Nemurirea evoluţionară - Puncte de vedere religioase - - Religia greacă antică - - Marii maeştri - - Budism - - Creştinism - Etica nemuririi - - Indezirabilitatea nemuririi - Sufletul - - Abordări filosofice - - - Socrate şi Platon - - - Aristotel - - - Avicenna şi Ibn al-Nafis - - - Toma de Aquino - - - Immanuel Kant - - - James Hillman - - - Filosofia minţii - Scientologia Viaţa de Apoi (Viaţa de după moarte) - Filozofia vieţii de Apoi - - Filozofia modernă - - Filozofia procesului - Ştiinţa despre viaţa de Apoi - Modele metafizice ale Vieţii de Apoi - - Reîncarnarea - - Raiul şi iadul - - Limbo - - Purgatoriul - Religiile abrahamice - - Iudaism - - Olam Haba - - Reîncarnarea în tradiţia evreiască - - Creştinismul - Istoricitatea şi originea Învierii lui Isus - - Contextul istoric - - Învierea lui Iisus Nemorţi - Fantome - - Tipologia - - - Context antropologic - - Fantomele şi viaţa de apoi - - Teama de fantome - - Atribute comune - - Locaţii - Moroi - Scheleţi - - Mit şi folclor - Strigoi - - Etimologie - - Istorie - - Diferite tipuri de strigoi - - Cum ajunge cineva strigoi - - Prevenţie - - În cultura populară - Vampiri - - Etimologie - - Credinţe populare - - - Descriere şi caracteristicile comune - - - Credinţe non-europene - - Vampiri psihici - - - Vampiri energetici - Vârcolaci - - Caracteristici - - Apotropaice - - Vârcolacul şi Occidentul - Zombi - - Apocalipsa zombi - - - Ideea - - - Elementele arhetipale Aspecte culturale ale morţii - Înmormântarea în diferite culturi - Durerea şi doliul - Tradiţii mortuare - - Sacrificii umane şi animale - - Filozofia, religia şi mitologia morţii - - Personificări ale morţii - - Simbolismul numeric în Asia de Est - - Glorificarea şi fascinaţia morţii - Mitul originii morţii - - Africa - - Oceania - - - Polinezia - - Civilizaţia occidentală - - - Mitologia greacă - Moartea pe Internet - - E-mail - - Facebook - - Dropbox - - Google - - MySpace - - Twitter - - Wikipedia - - YouTube - - Moştenirea digitală Dispariţia omului ca specie - Percepţia riscului de extincţie umană - Soluţii propuse - În cultura populară Arta - Sculptura - - Gisant - - Îngerul durerii - Picturi - - Moartea lui Sardanapal - Poezii - - Alexandru Vlahuţã, "Din prag..." - - George Bacovia, “Decor” - - George Coşbuc, “Moartea lui Fulger” - - Lucian Blaga, “Omule” - - Mihai Eminescu, “Cu mâine zilele-ţi adaogi” - - Ştefan Augustin Doinaş, “Moartea Ofeliei” Citate Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Cartea de față este teza de doctorat în Teologie a autorului, alcătuită și susținută în cadrul Școlii Doctorale „Sf. Nicodim” a Universității din Craiova, în noiembrie 2021. Lucrarea se remarcă prin rigurozitatea și amploarea cercetării teologice despre o temă actuală în misiologie, anume relația dintre misiune și eclesiologie. În acest sens, opera și personalitatea Pr. Prof. Ion Bria sunt punctele de referință pentru susținerea dimensiunii misionare a Bisericii Ortodoxe. Amintim că Pr. Ion Bria ne-a fost un apropiat, mai ales în (...) perioada activității noastre ca profesor la Facultatea de Teologie din Sibiu (1999- 2001). În semn de apreciere, i-am semnat Prefața volumului Tratat de Teologie Dogmatică și Ecumenică, publicat la editura România Creștină, în anul 1999. Lucrarea părintelui Diac. Doru Marcu se situează la întâlnirea dintre Misiologie și Dogmatică. Totuși, analiza este una misiologică, având în vedere formarea profesional-teologică a autorului, licențiat în teologie, cu studii masterale la Facultatea de Teologie din București și cu studii misiologice în străinătate, la Facultatea de Teologie și Studii Religioase, Universitatea Catolică din Leuven, Belgia. Pregătirea temeinică a părintelui autor se observă din numeroasele studii și lucrări folosite în prezenta cercetare. Apreciem și informațiile inedite despre prestigioasa activitate a Pr. Ion Bria, în conformitate cu documentele de arhivă cercetate de autor în fondul dedicat teologului român în Arhivele Consiliului Mondial al Bisericilor din Geneva, Elveția. Pornind de la adevărul că misiunea este parte integrantă eclesiologiei, autorul demonstrează că, în viziunea Pr. Ion Bria, conceptul liturghie după Liturghie este definitoriu pentru a înțelege legătura dintre cele două dimensiuni. Punctul de vedere al autorului se situează în interiorul teologiei ortodoxe ce consideră că misiunea nu se poate realiza fără eclesiologie. Așadar, Biserica rămâne un organism viu și teandric propovăduind neîncetat mesajul evanghelic al Împărăției lui Dumnezeu. Conceptul liturghie după Liturghie propune o strânsă legătură între actul eclesial și actul misionar, care începe prin săvârșirea Sfintei Liturghii și se continuă ca o nouă liturghie a iubirii aproapelui, prin cuvânt și prin faptă. 8 În concluzie, lucrarea părintelui Marcu este un reper pentru teologia românească și nu numai. Mai mult, având în vedere că în acest an se împlinesc două decenii de la trecerea la cele veșnice a Pr. Ion Bria, cartea de față va reprezenta în mod sigur și un omagiu de cinstire a celui mai important misiolog român. (shrink)

Care este statutul moral al copiilor? Ce înseamnă egalitatea morală dintre copii şi adulți? Care sunt constrângerile pe care le impune acceptarea acestei egalități în ceea ce priveşte felul în care pot fi tratați copiii în familie sau în societate ? Cine are ce fel de responsabilitate pentru copii ? În capitolul de față voi discuta astfel de întrebări. Voi analiza relația dintre copii, părinți şi stat, în dimensiunea ei practică (felul în care ne raportăm la copii), din punct de (...) vedere legal (constrângerile legale asupra felului în care ne raportăm la copii) şi din punct de vedere moral (cum ar trebui să ne raportăm la copii). Voi începe cu o scurtă incursiune în istoria relațiilor dintre copii, părinți, şi stat, atât din punct de vedere legal, cât şi filosofic. Voi prezenta conceptul de statut moral şi ideea de egalitate morală între copii şi adulți. Voi ilustra schimbările sociale şi legislative în ce priveşte acceptarea statutului moral al copiilor şi a egalității morale între copii şi adulți, folosind exemple din România şi Suedia. Voi examina dinamica dintre aspirațiile legale şi morale la care aderă România în ce priveşte statutul moral al copiilor şi normele sociale despre copii, copilărie, şi familie, care nu sunt întotdeauna în acord cu aceste aspirații. Voi urmări apoi schimbările care au avut loc în ultimele decenii în ce priveşte limitele responsabilității parentale. (shrink)

Dovezi timpurii despre oameni care fac încercări conștiente de a măsura, înregistra, și anticipa schimbările sezoniere prin referire la cicluri astronomice apare ca marcaje pe oase și pereți din peșteri, demonstrând că ciclurile lunare au fost observat încă de acum 25.000 de ani. Acesta a fost un prim pas spre înregistrarea influenței Lunii asupra mareelor și a râurilor, precum și spre organizarea unui calendar comun. Agricultorii au abordat necesitățile agricole cu o mai bună cunoaștere a constelațiilor care apar în diferite (...) anotimpuri și utilizând mișcarea pe cer a anumitor grupuri stelare pentru a anunța inundații anuale sau activități sezoniere. Până în mileniul al 3-lea î.e.n., civilizațiile din acele timpuri au dezvoltat o cunoaștere sofisticată a ciclurilor cerești, și au orientat templele aliniindu-le cu răsăritul heliacal al stelelor. (shrink)

Principala sursă biografică despre Platon, după mărturia neoplatonicului Simplicius, ar fi fost scrisă de discipolul Xenocrate, dar din păcate nu a ajuns la noi. Cea mai veche biografie a lui Platon care a ajuns până la noi, De Platone et dogmate eius, este a unui autor latin din secolul al II-lea, Apuleius. Toate celelalte biografii ale lui Platon au fost scrise la peste cinci sute de ani de la moartea sa. Istoricul grec Diogene (secolele II și III) este autorul unei (...) serii de biografii ale filosofilor greci (Viețile filosofilor) în care face referire la viața lui Platon. Acesta ar fi scris și un elogiu funerar lui Platon. Alți biografi timpurii ai lui Platon sunt Olimpiodor cel Tânăr în secolul al VI-lea și o sursă anonimă. O sursă importantă despre viața lui Platon sunt chiar dialogurile sale filozofice, treisprezece scrisori (posibil false totuși, cu excepția poate a Scrisorilor VII și VIII), scrierile lui Aristotel, un fragment din Istoria filozofilor (Syntaxis ton philosophon) a epicureanului Philodemus de Gadara din secolul I î.e.n., scrierile anonime Prolegomena despre filozofia platonică atribuite în mod tradițional lui Olimpiodor, Suda, secolul al X-lea și Viața lui Dio a lui Plutarh, secolul I-II. -/- DOI: 10.58679/CS86928. (shrink)

Un mic ghid despre conceptele politice pentru politicieni şi activişti. -/- Politica este procesul de luare a deciziilor de către grupuri de oameni. Termenul se aplică guvernelor civile, dar acest proces s-a observat în toate interacţiile între grupurile umane, inclusiv în instituţii corporative, academice şi religioase. Ea constă din "relaţii sociale implicând autoritatea sau puterea" şi se referă la reglementări ale unităţilor politice, şi la metode şi tactici folosite pentru a formula şi aplica politica. Maxima lui Samuel Gompers, parafrazată adesea (...) ca "Premiază prietenii şi pedepseşte duşmanii", se referă la două din cele cinci tipuri de putere recunoscute de psihologii sociali: puterea stimulativă (puterea de a premia) şi puterea coercitivă (puterea de a pedepsi). Celelalte trei puteri derivă din acestea. Puterea legitimităţii, puterea unui poliţist sau a celui care ia decizii, este puterea dată de unei persoane de o autoritate recunoscută pentru a impune standarde comportamentale. Puterea legitimităţii este similară puterii coercitive prin aceea că o comportare inacceptabilă este pedepsită mai mult sau mai puţin direct. Puterea deciziei este deţinută de persoane în virtutea unor aptitudini sau atitudini. Îndeplinirea dorinţei de a se simţi la fel ca o celebritate sau un erou este premiul pentru obedienţă. Acesta este un exemplu de putere stimulativă în care o persoană se autopremiază. Puterea expertului derivă din educaţie şi experienţă. De notat că puterea expertului este condiţională circumstanţelor. -/- CUPRINS: -/- Politica - Originea cuvântului 'Politica' - Sursa puterii în politică - - Puterea din punct de vedere pragmatic - - Autoritatea şi legitimitatea - - - Autoritatea tradiţională - - - Autoritatea charismatică - - - Autoritatea legal-raţională - - Suveranitatea Activism - Activismul pe Internet - - Tipuri - Activismul transformaţional - Dizidenţa - Grupuri de interese - - Tipuri de grupuri - - - Grupuri de profil - - - Grupuri promoţionale sau cu scop unic - - - 'Pompierii' - - Beneficii şi stimulente - Industria activismului - - Direcţii în industria activismului - Mişcarea Occupy - - Mişcarea Indignaţilor şi Satul Democraţiei - - Sloganul "Noi suntem cei 99%" - - Scopuri ale Mişcării Occupy - Organizaţii neguvernamentale - - Istoria Politici sincretice - Exemple de grupuri şi ideologii care pot fi descrise ca sincretice Alegeri - Ideologie - Votarea - - Procesul de vot - - De ce să votăm - - Votarea şi informarea - - Aspecte religioase - Parlamentul European - - Structura Parlamentului European - Alegerile în Parlamentul European - - Participarea la vot - - Sistemul de votare - - Grupuri politice Campanii politice - Alternative la campanii Comunicarea politică - Definirea conceptului - Ameninţarea - - Ameninţarea în politică - Propaganda Conspiraţii Corupţia politică Cultura politică - Definiţii - Anarhismul şi arta Filozofia politică - Guvernarea mondială Geografia politică - Geopolitica Neocolonialism Guvernarea - Paşapoarte biometrice Ideologii politice - Democraţia creştină - Democraţia directă - - Mişcări contemporane pentru democraţia directă - - Evoluţia democraţiei directe - - - Democraţia ateniană - - - Republica romană - - - Elveţia - - - Statele Unite - - - Democraţia electronică - - Trilema reformei democratice - Democraţia liberală - Democraţia socială - - Amplasări în spectrul politic - - Internaţionala Socialistă - Liberalism - - Liberalismul modern Istoria politică Justiţia - Conceptul de justiţie Media politică Parapolitica Parlamentul Partide politice Politica în România Politici europene - Uniunea Europeană Preocupări în politică - Politica ecologică - Securitatea energetică - - Ameninţări la adresa securităţii energetice - Apărarea antirachetă Sisteme politice - Formele de bază ale sistemelor politice - Forme antropologice ale sistemelor politice Spectrul politic - Politici de stânga-dreapta - Politici autoritare - libertariene Politologia Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

În cele ce urmează vom prezenta pe scurt zona de cercetare a eticii aplicate și locul ei în cadrul disciplinei filosofiei. Vom discuta apoi despre ce fac filosofii când fac etică aplicată. Vom trece în revistă câteva concepte importante din etica aplicată, cum ar fi deontologie, virtute, grijă sau drepturi. Apoi vom încerca să oferim un răspuns la întrebarea din titlul introducerii: de ce avem nevoie de etica aplicată? Vom povesti pe scurt despre istoria eticii aplicate în România, iar la (...) final vom rezuma capitolele incluse în volum. (shrink)

Această carte discută problema fundamentală a neoplatonismului – cea a unui principiu de dincolo de ființă și de gândire – în operele celor mai importanți reprezentanți ai acestui curent filozofic: Plotin, Porfir, Iamblichos, Proclus și Damascius. Este vorba despre una dintre cele mai pasionante înfruntări din istoria filozofiei, care pornește de la câteva indicații enigmatice din dialogurile lui Platon, referitoare la sursa cunoașterii și a ființei lucrurilor. Depășind distincția platonică dintre lumea sensibilă și cea inteligibilă, filozofii neoplatonici au căutat să (...) înțeleagă principiul absolut, numit unu sau bine, care face posibilă lumea inteligibilă însăși și realitatea în ansamblul ei, dar care trece astfel dincolo de ființă și de gândire. Volumul de față urmăreşte modul în care evoluează căutarea principiului – cu intriga, desfăşurarea şi deznodământul ei –, dezvăluind disputele interpretative, directe sau indirecte, ce se ţes între filozofii neoplatonici. Miza analizei este aceea de a arăta că, departe de a reprezentaun „dat“ dogmatic inflexibil, problema principiului de dincolo de fiinţă nu încetează să se adâncească şi să se reformuleze, cu mereu alte dificultăţi, de-a lungul tradiţiei neoplatonice. (shrink)

Automatizarea şi informatizarea nu mai reprezintă astăzi un simplu deziderat pentru bibliotecile româneşti. Dimpotrivă, ele sunt o realitate ce, pe zi ce trece, prinde contururi mai extinse, devenind mediul nostru cotidian. Cu cât ne sunt însă mai "apropiate" cu atât mai mult ele devin şi o sursă de sfidări şi de confruntare. Cu ce anume ne confruntă însă - în primul rând şi în esenţă - automatizarea şi informatizarea, în general, şi cea a activităţii de informare, în special? Ca orice (...) întrebare pusă în mod serios şi aceasta trebuie să fie însă mai întâi lămurită cu privire la structura şi natura ei proprie. Ceea ce - din punct de vedere structural - ne izbeşte din capul locului la această întrebare este faptul că, în structura ei este cuprins deopotrivă şi în mod explicit şi cel care ridică întrebarea. Astfel spus, în ea, noi înşine suntem aceia care, aflaţi în faţa unei confruntări, ne întrebăm despre noi înşine. Apoi: în şi prin această întrebare, însăşi sarcina cu care ne confruntăm - adică automatizarea şi informatizarea - devine şi ea dizlocată din toposul său pur destinai şi se eliberează pentru întâlnirea unei sfidări organice. (shrink)

Cuprins INTRODUCERE EXCURSIVĂ 5 CAPITOLUL I SECRETUL CA TEMA A UNEI ANALIZE DE FILOSOF1E APLICATA ...9 Preliminarii 9 /. Schiţa ideii de „aplicare" a fiiosofiei şi a unei „filosofii aplicate" 10 //. Tematica secretului 27 Excurs: Despre temati-are 28 CAPITOL Uli^T) _ ANALIZA CATEGORIALA Şl SECRETUL 40 /. Filosofía aplicată şi analiza categorială 40 //. Secretul şi structura lui categorială 6,5, Excurs: Secret - Privat - Public 70 CAPITOLUL III SECRETUL ŞI SOCIALISMUL 76 Excurs: Fonduri secrete sau fonduri interzise? 90 (...) CAPITOLUL IV FENOMENOLOGIA EXISTENŢIALĂ A SECRETULUI - TENTATIVE DE DIALOG CU MARTIN HEIDEGGER 113 Excurs: Nimicul, Secretul şi Misterul 158 CAPITOLUL V „FOSTELE" SECRETE - „FOSTITATE" ŞI TRECUT 179 Excurs: Despre NICICÂND şi NICIODATĂ 1) Expunerea temporalităţii ..fenomenului culpei" la Heidegger 198 2) Analiza lui „nicicând" şi „niciodată" (nici-când-nici) 201 CAPITOLUL VI IPOSTAZELE SECRETULUI. COMPLOTUL. JURĂMÂNT ŞI SECRET ..229" Excurs: Despre jurământ 233 Excurs: Despre mască 248 APPENDLX: FILOSOFÍA APLICATA ŞI ÎNTREBAREA DESPRE EXISTENŢA Şl POSIBILITATEA FILOSOFULOR NAŢIONALE 258 RESUME 272. (shrink)

În acest capitol prezint neutralismul liberal urmând, în esență, patru pași. Încep cu definirea neutralismului și cu unele precizări și explicații importante pentru înțelegerea adecvată a susținerii lui fundamentale. Al doilea pas este dedicat evidențierii și explicării celor mai importante argumente neutraliste. Mă concentrez apoi asupra caracterizării principalelor versiuni ale acestei teorii politice și a reliefării argumentelor pe baza cărora se legitimează ele. În sfârșit, într-un ultim pas, expun obiecțiile sau argumentele anti-neutraliste și – totodată – replicile neutraliștilor liberali la (...) ele. Și de această dată este vorba, trebuie să precizez, doar despre obiecțiile cele mai importante (și mai „rezonabile”), nu despre toate obiecțiile, mai mult sau mai puțin plauzibile, care au fost aduse neutralismului de criticii săi. (shrink)

În acest studiu, îmi propun să arăt că modelul social intuiţionist al judecăţii morale propus de Haidt este la rândul său prea restrictiv faţă de influenţa raţionării morale, poate tot aşa cum modelul raţionalist subestima influenţa emoţiilor morale. Mai întâi, voi prezenta modelul raţionalist despre natura judecăţii morale şi voi evidenţia rezultatele empirice care au contribuit la erodarea sa. Apoi, voi prezenta şi critica modelul social intuiţionist revigorat de revoluţia „afectivă” din psihologia morală, argumentând că rezultatele din psihologia experimentală, neuroştiinţă (...) şi psihologia evoluţionistă acordă raţionării morale o influenţă cauzală mai mare decât admite Haidt. (shrink)

Volumul de articole, studii, cuvântări şi Pastorale publicat la Editura Mitropolia Olteniei din Craiova în anul 1986 trebuie văzut şi analizat, pentru o bună şi corectă înţelegere, în lumina vremurilor în care a apărut. În acelaşi timp, ideile pe care IPS Nestor Vornicescu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, le dezvoltă în scrierile sale sunt actuale şi după aproape 30 de ani de la strângerea lor între paginile aceleaşi cărţi, după ce văzuseră lumina tiparului cu ani în urmă în diferite reviste (...) din ţară şi străinătate, semn că autorul dovedeşte o putere impresionantă de a rămâne viu prin scrierile sale într-o epocă în care totul era dictat şi atent controlat şi cenzurat de la centru. În zilele noastre, într-o perioadă în care cei ce abordează teme ca „patriotism”, „românism”, „idealul strămoşilor”, „istoria naţională”, „pacea pe pământ”, „munca”, „dreptatea” ş.a. sunt consideraţi a fi spirite retrograde şi contaminate de perioada apusă şi de tristă amintire, cuvintele IPS Nestor Vornicescu referitoare la aceste idei rămân de o actualitate ce îi lasă pe mulţi fără replică. În ciuda faptului că anumite cuvinte şi expresii au fost acaparate de doctrina comunistă, schimbându-li-se sensul, ele reprezintă constante şi permanenţe atât ale spiritului nostru naţional, cât şi virtuţi creştine despre care s-a vorbit şi trebuie să se vorbească şi să fie respectate pentru a putea să ne orientăm într-o Europă din care ele nu au dispărut nicio clipă din discursul oficial sau particular şi în care România îşi caută coordonatele naţionale pentru a se adapta după integrarea atât de mult dorită de toţi. „Volumul Pace pe pământ îl adevereşte pe Mitropolitul şi Academicianul Nestor Vornicescu ca ierarh şi teolog pe linia învăţăturii şi a tradiţiei Ortodoxiei româneşti, iubitor şi luptător pentru ţară şi popor, pentru pace şi înţelegere între oameni şi neamuri, pentru apărarea păcii şi a vieţii. Concluzia categorică este că pacea – salvgardarea, apărarea, întărirea, impunerea şi permanentizarea ei urbi et orbi – constituie imperativul vital al zilelor noastre, cum arată autorul pe bună dreptate”.2. (shrink)

În acest capitol îmi revine sarcina de a prezenta unul dintre cele mai influente și mai dinamice curente din filosofia politică actuală. Este vorba, desigur, despre curentul care dă titlul acestui capitol: egalitarianismul.

This essay offers an overview of the diversity of women’s prose writing that emerged on the Czech cultural scene in the post-communist era. To that end it briefly characterizes the work of eight Czech women authors who were born within the first two decades after World War II and began to create during the post-1968 era of ‘normalization’. In this broad sense they belong to a single generation. With rare exception their work was not officially published in their homeland until (...) the 1990s. The writers included are: Lenka Procházková, Tereza Boučková, Alexandra Berková, Zuzana Brabcová, Daniela Hodrová, Sylvie Richterová, Iva Pekárková, and Eva Hauserová. The overview is followed by a concise comparative analysis of texts by three very different writers (Procházková, Pekárková, and Hodrová), using a feminist critical approach. There is also an appendix of works by these writers available in English translation. (shrink)

[Both this and the Castilian versions are translations of the editor from a paper originally written in English that will appear in the Anual Review 6]. Aquest article explora alguns aspectes de l'estudi científic de la creativitat centrant-se en la creació d'humor lingüístic intencionat. Sostenim que aquest tipus de creativitat pot explicar-se dins d'un enfocament cognitiu influent, però que aquest marc no és una recepta per a produir exemples nous d'humor i fins i tot pot evitar-los. Començarem identificant tres grans (...) problemes que sorgeixen en tractar de precisar els trets centrals de la creativitat i algunes de les formes adoptades pels estudis cognitius en aquesta cerca. Després considerarem què anomenem «humor creatiu», que exhibeix les característiques centrals de la creativitat abans esmentada. Després investigarem com un enfocament cognitiu clau per a la comunicació humana pot explicar l'humor creatiu. Acaberem extraient conclusions i destacant les limitacions dels enfocaments cognitius per a entendre la creativitat. (shrink)

Nu cu foarte mult timp în urmă, grupul de teorie socială şi politică din cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/56815 „Societatea bazată pe cunoaştere-cercetări, dezbateri, perspective”, a publicat, tot la editura Institutul European, lucrarea Concepte şi teorii social-politice. Volumul de faţă reprezintă un nou pas al grupului nostru de lucru în realizarea proiectului inaugurat prin publicarea acelei lucrări. Este vorba, reamintesc, despre proiectul elaborării unor volume care să-i ajute pe cei interesaţi în iniţierea (lor sau a altora) în teoria (şi în special (...) filosofia) politică, mai ales în dezvoltările sale conceptuale, argumentative şi problematologice recente. Desigur, nu am intenţionat în mod expres ca aceste volume să fie utile doar în această direcţie. Speranţa noastră a fost, dimpotrivă, ca ele să fie interesante şi pentru cercetătorii cu experienţă în investigarea şi dezbaterea temelor abordate în cadrul lor, mai ales pentru că unele capitole prezintă idei, argumente sau perspective originale, care, credem noi, merită atenţia critică a comunităţii cercetătorilor români. Menirea lor fundamentală rămâne totuşi, în intenţia noastră, cea introductivă. Aşa cum recunoşteam în cuvântul său înainte, Concepte şi teorii socialpolitice nu este deloc un volum exhaustiv. Teorii şi ideologii politice reprezintă, în bună măsură, şi o încercare de a compensa cumva acest „defect” al volumului în cauză. Desigur, nici publicarea lui nu ne permite să susţinem că am atins obiectivul oferirii unei introduceri cât mai complete în teoria/filosofia politică actuală. Deşi Teorii şi ideologii politice prezintă câteva dintre cele mai importante teorii sau ideologii politice contemporane, există multe altele care nu sunt prezentate (sau cel puţin nu sunt prezentate atât de detaliat pe cât ar fi meritat) între paginile sale. Mă refer aici, spre exemplu, la libertarianism, comunitarianism, cosmopolitism sau capabilism (ca teorie a dezvoltării umane). Ne consolăm însă în baza a trei argumente. Unul este acela că, aşa cum se poate observa cu uşurinţă din cuprinsul său, cartea de faţă prezintă totuşi un număr important dintre principalele teorii şi ideologii politice recente (unele dintre ele pentru prima dată în literatura românească de specialitate). Al doilea este acela că unele dintre teoriile sau ideologiile politice care nu sunt abordate aici au beneficiat deja de prezentări competente şi atente la noi (unele dintre ele chiar în Concepte şi teorii social-politice). În sfârşit, al treilea argument este acela că sperăm cu toţii că prezentul volum nu reprezintă ultimul nostru pas în realizarea obiectivului menţionat în debutul acestei intervenţii. Sperăm, altfel spus, să putem prezenta acele teorii sau ideologii politice care nu şi-au găsit locul între paginile lui sau ale celui precedent cu o altă ocazie. Ţin să precizez însă că volumul pe care îl introduc prin această intervenţie nu este întrutotul o continuare a celui precedent, deşi între ele există, desigur, destule afinităţi, relaţii şi continuităţi tematice. Mai exact, el nu ar putea fi descris totalmente neproblematic ca reprezentând „al doilea tom” al volumului Concepte şi teorii social-politice. Titlul său este menit să indice acest lucru. Dacă lucrarea anterioară era centrată pe prezentarea unora dintre principalele concepte ale teoriei/filosofiei social-politice contemporane, cartea de faţă prezintă câteva dintre principalele teorii sau ideologii dezvoltate şi apărate de politologii, filosofii, economiştii sau „ideologii” politici contemporani. Nici de această dată nu voi încerca să rezum principalele idei expuse sau metodologii utilizate de către autori în prezentarea teoriilor sau ideologiilor politice care se regăsesc între paginile ce urmează. Temeiul meu este acelaşi: acolo unde au considerat că este cazul, autorii capitolelor şi-au rezumat ei înşişi ideile prezentate sau/şi metodologiile utilizate. În plus, cititorul interesat să-şi facă o idee prealabilă despre conţinutul ideatic şi problematologic al cărţii dispune de un rezumat al ei (în limbile engleză şi franceză) în finalul său. În consecinţă, mă voi mulţumi să închei doar prin a exprima încă o dată speranţa noastră că această carte se va dovedi utilă celor cărora li se adresează cu preponderenţă. Sperăm, în alte cuvinte, ca ea să le fie de ajutor în înţelegerea şi evaluarea adecvată a teoriilor şi ideologiilor pe care le prezintă. Şi mai important, sperăm că ea îi va stimula să caute să aprofundeze cercetarea acestor teorii şi ideologii şi – mai ales – să iniţieze propriile investigaţii sistematice şi riguroase în această privinţă. Dezvoltarea politologiei şi a filosofiei politice în spaţiul românesc, ca să nu mai vorbim despre clarificarea şi fundamentarea cât mai completă şi adecvată a opţiunilor ideologice ale partidelor politice din România, au nevoie de acest lucru. (shrink)

Pe parcursul anului trecut, la Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane” din Iaşi, a avut loc workshopul „Concepte şi argumente în filosofia social-politică. Interpretări şi dezbateri”. Workshopul s-a desfăşurat în cadrul proiectului POSDRU „Societatea bazată pe cunoaştere: cercetări, dezbateri, perspective”. Cartea de faţă este principalul rezultat al acestui workshop. Ea a fost gândită şi propusă spre publicare în primul rând din speranţa că va fi utilă celor care doresc să se iniţieze – sau celor care încearcă să-i iniţieze (...) pe alţii – în teoria şi filosofia social-politică (mai ales cea contemporană). Aceasta cu atât mai mult cu cât, la noi, lucrările de acest tip (fie semnate de autori români, fie traduceri) sunt încă destul de rare. Mă refer aici la lucrările care acordă o atenţie specială (şi) filosofiei politice (teoriei politice normative), nu doar ştiinţei politice sau politologiei (teoriei politice empirice). Dacă cele din urmă apar din ce în ce mai frecvent în ultima vreme, cele dintâi rămân, din păcate, foarte puţine, chiar insuficiente. Cartea nu este nici pe departe una exhaustivă. În ciuda acestui „defect”, cred că ea îşi poate îndeplini totuşi obiectivul fundamental, fie şi numai pentru că oferă analize, prezentări şi comentarii despre câteva dintre cele mai importante concepte şi teorii din teoria socială şi politică recentă. Mai mult, în cadrul ei sunt discutate inclusiv unele concepte sau/şi teorii încă puţin analizate la noi (precum „multiculturalismul”, „dreptatea socială”, „genul” sau „democraţia deliberativă”). Se obişnuieşte uneori ca autorul introducerii unui volum de acest tip să prezinte în rezumat şi principalele idei apărate sau/şi metodologii utilizate de autorii fiecăruia dintre capitole. Eu nu voi face acest lucru. Motivul? Aş risca să fiu redundant, de vreme ce astfel de precizări şi rezumate au fost deja realizate de autorii volumului, chiar în debutul capitolelor pe care le semnează. Acestea fiind spuse, ţin să mai evidenţiez doar un singur lucru: aşa cum se va observa cu siguranţă, multe dintre capitolele lucrării nu sunt simple texte introductive (deşi au, fără îndoială, şi o astfel de dimensiune). Altfel spus, autorii acestor capitole nu s-au mulţumit să prezinte doar ideile, argumentele sau teoriile altor autori (şi în special ale celor consideraţi de referinţă) în problemele pe care le analizează. De multe ori, ei prezintă, dimpotrivă, şi idei, opinii, interpretări, argumente, perspective sau chiar teorii ori măcar „semiteorii” proprii asupra conceptelor şi problemelor pe care le abordează. Acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător. Pentru fiecare dintre autorii capitolelor din acest volum, conceptele şi problemele pe care le prezintă aici constituie o preocupare sistematică şi constantă, dacă nu chiar preocuparea lor fundamentală, cel puţin în ultimii ani. De altfel, cel puţin în România, preocupările şi contribuţiile în domeniu ale multora dintre ei sunt deja cunoscute şi comentate, fie şi doar în cercul restrâns al specialiştilor şi al celor interesaţi de teoria social-politică. (shrink)

Sungho Choi has criticised Michael Strevens's counterexample to DavidLewis's final theory of "token" causation, causation as "influence." Iargue that, even if Choi's points are correct, Strevens's counterexampleremains useful in revealing a shortcoming of Lewis's theory. Thisshortcoming is that Lewis's theory does not properly account for*degrees* of causation. That is, even if Choi's points are correct,Lewis's theory does not capture an intuition we have about the*comparative* causal statuses of those events involved in Strevens'scounterexample (we might, for example, intuit that Sylvie's (...) ball-firingis *as much*/*more*/*less* a cause of the jar's shattering as/than isBruno's ball-firing). (shrink)

Opinia lui Michael Polanyi despre știință poate contribui la înțelegerea procesului și a "produsului" analizei informațiilor. Argumentele lui Michael Polanyi privind activitățile oamenilor de știință sunt transferabile în domeniul analizei informațiilor, oferind o perspectivă nuanțată pentru perceperea provocărilor epistemologice și a problemelor cu care se confruntă analiștii. Conceptele lui Polanyi de "cunoaștere tacită" și "cunoaștere personală" contribuie la dezvoltarea unei înțelegeri mai eficiente din punct de vedere epistemologic a unor aspecte ale procesului și a produsului analizei informațiilor. DOI: 10.13140/RG.2.2.21514.21442.

Aceasta nu este o carte de matematică, ci una despre matematică, care se adresează elevului sau studentului, dar şi dascălului său, cu un scop cât se poate de practic, anume acela de a iniţia şi netezi calea către înţelegerea completă a matematicii predate în şcoală. Tradiţia predării matematicii într-o abordare preponderent procedural-formală a avut ca efect o viziune deformată a elevilor asupra matematicii, ca fiind ceva strict formal, instrumental şi calculatoriu. Pierzând contactul cu baza conceptuală a matematicii, elevii dezvoltă pe (...) parcurs o "anxietate matematică" şi renunţă la a mai căuta înţelegerea matematicii, care devine "duşmanul tradiţional" din şcoală. Această lucrare şi-a propus materializarea rezultatelor cercetărilor inter- şi trans-disciplinare având ca obiect înţelegerea matematicii, care au concluzionat că domeniile care au potenţialul de a contribui în acest fel la educaţia matematicii, unificând abordările procedurală şi conceptuală, sunt epistemologia şi filosofia matematicii şi ştiinţei, precum şi fundamentele şi istoria matematicii. Aceste rezultate susţin teza că teama de matematică poate fi înlăturată prin abordarea conceptuală, iar un elev cu o bună înţelegere conceptuală va fi un rezolvitor de probleme mai bun. Autorul a identificat acele zone şi concepte aparţinând acestor discipline, care pot fi adaptate şi prelucrate în vederea familiarizării elevului sau studentului cu acest tip de cunoştinţe, care să însoţească conţinutul tradiţional al matematicii şcolare. Lucrarea a fost astfel organizată încât să contureze cititorului o imagine unificatoare asupra complexităţii naturii matematicii, precum şi o perspectivă conceptuală necesară, în final, înţelegerii de tip holistic a matematicii şcolare. Autorul vorbeşte despre matematică, pentru a convinge că a înţelege matematica înseamnă mai întâi să o înţelegem ca întreg, dar şi ca parte a unui întreg. Natura matematicii, conceptele sale primare (cum ar fi numerele şi mulţimile), structurile, limbajul, metodele, rolurile şi aplicabilitatea matematicii, sunt prezentate în conţinutul lor esenţial, iar explicarea conceptelor non-matematice este făcută într-un limbaj accesibil, însoţită de multe exemple relevante. Cartea este o unitate didactică concepută să reprezinte punctul de plecare şi un ghid de orientare către dobândirea înţelegerii de tip holistic a matematicii (pentru elev sau student) şi (pentru dascăl) către o predare de tip epistemic-conceptual, în care înţelegerea conceptuală este la fel de importantă ca antrenarea abilităţilor procedural-aplicative. (shrink)

Izolarea socială (desocializarea) presupune o lipsă completă sau aproape completă de contact între un individ și societate. Aceasta poate fi o problemă pentru persoanele de orice vârstă, deși simptomele pot diferi în funcție de grupul de vârstă. Izolarea socială poate include șederea acasă pentru perioade îndelungate de timp, și lipsa comunicării față în față cu familia, cunoștințele, prietenii sau colegii de servici. Izolarea socială poate duce la sentimente de singurătate, frica de ceilalți sau stima de sine negativă. Nu putem exista (...) independent de relațiile noastre cu ceilalți. Propria umanitate este redusă atunci când alții sunt tratați fără demnitate și respect. În același timp, provocarea de rău altei persoane poate afecta și percepțiile despre sine. Rezultă că umanitatea unei persoane depinde de umanitatea celor din jurul ei. DOI: 10.13140/RG.2.2.27847.32166. (shrink)

Studiul virușilor ridică întrebări conceptuale și filozofice presante despre natura lor, clasificarea lor, și locul lor în lumea biologică. Un set major de probleme se referă la individualitatea și identitatea diacronică a unui virus: ce anume este virusul, particula virală (virionul) sau întregul ciclu viral? Identificarea corectă a virusului are consecințe ontologice semnificative, legate și de locul și momentul în care încep și se termină entitățile biologice. DOI: 10.13140/RG.2.2.29715.09760.

De la existențialismul lui Albert Camus și Sartre, la înlocuirea ritualului de excludere cu mecanismul disciplinar al lui Michel Foucault, o formă ideală de control al autorităților statului a tuturor formelor de ”dezordine”, și modernitatea virală și bioinformaționalism. Și despre ipoteza Gaia, dezvoltată de James Lovelock și susținută în actuala pandemie de Bruno Latour. DOI: 10.13140/RG.2.2.31276.49284.