This article provides an analysis of Johannes Clauberg’s intentions in writing his Logica vetus et nova (1654, 1658). Announced before his adherence to Cartesianism, his Logica was eventually developed in order to provide Cartesian philosophy with a Scholastic form, embodying a complete methodology for the academic disciplines based on Descartes’ rules and a medicina mentis against philosophical prejudices. However, this was not its only function: thanks to the rules for the interpretation of philosophical texts it encompassed, Clauberg’s Logica (...) was meant to provide a general hermeneutics designed to put an end to the quarrels raised by the dissemination of Cartesianism. Such quarrels, according to Clauberg, were caused by the misinterpretation of Descartes’ texts in Revius’ Methodi cartesianae consideratio theologica (1648) and Statera philosophiae cartesianae (1650) and in Lentulus’ Nova Renati Descartes sapientia (1651), which criticized the apparent lack of a logical theory in Descartes’ philosophy and its supposed inconsistencies. Clauberg answers their criticisms by giving a clear account of Descartes’ logical theory and by undermining the interpretative criteria they assumed, in light of a general theory of error. Polemics over Cartesian philosophy, in this way, favored the development of a comprehensive Cartesian methodology for academic disciplines and of the first hermeneutics for philosophical texts. (shrink)

In this chapter, I consider the largely overlooked influence of E. W. von Tschirnhaus' treatise on method, the Medicina mentis, on Wolff's early philosophical project (in both its conception and execution). As I argue, part of Tschirnhaus' importance for Wolff lies in the use he makes of principles gained from experience as a foundation for the scientific enterprise in the context of his broader philosophical rationalism. I will show that this lesson from Tschirnhaus runs through Wolff's earliest philosophical (...) discussions, and indeed continues to inform his major texts in logic and mathematics just before the publication of the German Metaphysics. In the end, my discussion has the effect of revealing Tschirnhaus to be an exceptionally important influence on Wolff's development, perhaps even as important (or so I suggest) as Leibniz. (shrink)

У статті здійснено порівняльний аналіз концепцій ментального слова (verbum mentis) могилянських професорів Інокентія Ґізеля і Йосифа Волчанського. Аналіз спирається на латинськомовні рукописні трактати «De anima» Ґізеля (1646–1647 рр.) і «De corpore animato» Волчанського (1715–1717 рр.). Запропоновані тут концепції інтелектуального пізнання розглядаються у контексті західної схоластичної традиції. З’ясовано, що розуміння інтелектуального пізнання Інокентієм Ґізелем і Йосифом Волчанським суттєво відрізнялися. Концепція Ґізеля відзначається еклектичним характером і поєднує в собі елементи томістичної, скотистичної і суаресіанської інтерпретацій, тоді як Волчанський орієнтується на Франсиско Суареса (...) та Фансиско де Овієдо. (shrink)

En las últimas décadas, las sociedades de cualquier parte del mundo han mostrado una madurez significativa en cuanto a la conciencia del valor de la vida en cualquiera de sus manifestaciones. Sin embargo, las diferentes conductas que nos acercan a dicha conciencia se pueden orientar a un bien común a través de la reflexión, nos aproximan a lo más íntimo de nuestra propia y casi exclusiva naturaleza, el humanismo. Las reflexiones que nos brinda este libro, La medicina en vivo. (...) Cuestiones filosóficas sobre la salud y la enfermedad, son una señal de madurez social que se dirige a uno de los factores clave donde el analista puede ser objeto de su propia experiencia. Favorecer la vida ya sea en su concepción, preservación o en su calidad, son competencia de principios que pueden ser arropados desde la perspectiva de la ética. El binomio salud-enfermedad está íntimamente ligado a la toma de decisiones donde lo correcto o lo incorrecto son conceptos que se vuelcan hacia lo tangible, pero que en ciertas condiciones los límites son muy sutiles y que por tanto son necesario fortalecerlos y definirlos. El análisis profundo presentado en los 13 capítulos que comprende este libro ayuda a definir posturas en un amplio abanico temático de reflexiones muy representativas que van de la mano tanto con normativas actuales, así como con lo más fresco de las ciencias biomédicas. La velocidad tan vertiginosa con que los avances científicos se proyectan rebasa en gran medida sus consideraciones éticas. Este desfase tan frecuente, obliga a detenerse y dar un respiro y justamente este libro da ese aliento en temas como la salud, una ciencia de diseño, el concepto actual de la definición de salud, biomedicina y la metafísica de la medicina, hasta dónde confiar en la medicina, la participación de la educación en la práctica clínica, el sentido de la transferencia del conocimiento mentor-aprendiz, el caso de la carcinogénesis, la intersección entre signo, síntoma y ojo clínico, la epidemiología y sus modelos, el vínculo entre animales y el hombre a través de la zoonosis y su prevención, la correlación entre inteligencia artificial y salud, el fenómeno de las adicciones y finalmente la postura ante la fase final como lo es la agonía. El perfil de los autores garantiza una calidad y rigurosidad académica en este texto que genera la confianza en la validez de sus análisis. Igualmente, las distintas procedencias geográficas de los colaboradores reflejan las mismas preocupaciones más allá de nuestras fronteras dado su carácter universal. Este libro será de gran utilidad para apoyo en la formación de profesionistas en ciencias de la salud o estudiosos de la filosofía de las ciencias o los cuerpos colegiados como comités de ética o bioética y seguramente se llegará a considerar un buen referente bibliográfico. (shrink)

In this paper I provide a commentary on and edition of the unpublished and apparently incomplete Medicina contracta of the Flemish philosopher Arnold Geulincx (1624– 1669). This short treatise, dating to c. 1668–1669, was not included in the edition of Geulincx’s works edited by J.P.N. Land, on the ground of its apparent unoriginality. However, it reveals the attempt, by Geulincx, to develop a medicine based on a new account of disease (intended in Cartesian-Platonic terms of the impossibility of the (...) mind using the body through animal spirits), and integrating avant-garde solutions typ- ical of iatrochemistry (in particular those of Franciscus Sylvius) and iatromechanics. The text, which I also consider in the light of Geulincx’s disputations in physiology, is moreover revelatory of his ongoing efforts in understanding the nature of respiration and its related diseases and conditions, such as apoplexy, and of his progressive, albeit not uncritical acceptance of Cartesianism. (shrink)

A través de su historia, la práctica de la medicina ha estado imbuida de diversas concepciones sobre la naturaleza humana, así como sobre los elementos, estados o procesos (tanto internos como externos) que dan origen a la enfermedad y aquellos que propician la salud. Si se consideran seriamente, tales concepciones se pronuncian sobre cuestiones ontológicas y metafísicas. En la medida en que sean dignas de crédito, sus pronunciamientos ontológicos y metafísicos resultan relevantes para múltiples facetas de la práctica médica, (...) como el diagnóstico, el tratamiento, la investigación, la prevención y el control de enfermedades, pero también para el cuidado y la promoción de la salud. En este capítulo se exploran cuestiones metafísicas generales en torno a la concepción de la práctica médica más influyente en el mundo actual: la biomedicina. Sostengo que, a pesar de que el asombroso éxito de las ciencias biomédicas nos ofrece razones para creer en la verdad (aproximada) de las representaciones que toman como base, esa confianza no debería estar asociada selectivamente a pronunciamientos específicos sobre qué cosas existen y cómo se conectan; además, nuestro grado de convicción en los resultados de la investigación biomédica debería estar calibrado al tomar en cuenta vulnerabilidades ampliamente reconocidas de este ámbito de indagación. Comienzo caracterizando la biomedicina como la aplicación de los resultados de la investigación científica a la práctica médica. Examino razones generales para creer en la verdad de las representaciones con las que opera este modelo de la práctica médica, recapitulando de manera panorámica el debate en torno al realismo científico. Luego consideraro aspectos relevantes para este debate que conciernen específicamente a las ciencias biomédicas, así como algunas consecuencias para el ámbito de la biomedicina que se desprenden de adoptar varias posiciones en torno al realismo científico. Concluyo ofreciendo una defensa del realismo carte blanche como la posición más sensata que puede adoptarse en este ámbito. (shrink)

In this essay I examine some instances of the relations between body and soul and between health and salvation in the development of the ‘medicine of the soul’, that is ‘spiritual medicine’ (12th–15th centuries). In particular, I examine texts by theologians and men of Church – Hugo de Fouilloy, Alanus de Insulis, Humbert de Romans, Nicola of Occam, Giovanni da S. Gimignano, Bartolomeo da Ferrara and Jean Gerson – in which aspects of secular medicine are used for ethical and spiritual (...) aims. I also touch upon some physicians – Gilles de Corbeil, Arnaldo da Villanova, Galvano da Levanto, Michele Savonarola – who are, in their medical writings, very attentive to the health of the soul and its salvation. (shrink)

Varios teóricos del derecho han propuesto el uso de umbrales o estándares de prueba más flexibles y más finamente discriminados. En la medicina es común utilizar estándares que poseen estas características en los procedimientos diagnósticos y en los exámenes médicos. Esta ponencia ofrece un marco probabilístico para establecer estándares de prueba múltiples en cualquier disciplina. La tesis principal es que la evidencia es un concepto umbral con respecto a la probabilidad. Múltiples umbrales pueden ser establecidos en un marco de (...) intervalos de probabilidad para la hipótesis que está siendo puesta a prueba, los cuales reflejan los diferentes grados de apoyo que la evidencia le provee a la hipótesis. Examinando los mecanismos utilizados para establecer los umbrales en medicina, sugiero una manera para establecer umbrales múltiples de prueba en derecho de una manera no arbitraria. (shrink)

Saksi ang huling bahagi ng ika-19 na dantaon sa panaka-nakang pagbaba’t pagtaas ng populasyon sa kapuluan. Isinaad na pangunahing sanhi ng malaking kabawasan sa bilang ng tao ay ang pagdapo at paglaganap ng sakit, tulad ng kolera sa kapuluan sa mga taong nabanggit. Kaalinsabay ng pagbaba’t pagtaas ng populasyon sa kapuluan, nasaksihan din sa kasagsagan ng dantaon ang malawakang pag-unlad ng agham na ginamit ng mga Espanyol bilang kanilang kalamangan sa hakbang ng kolonisasyon. Gayunman, hindi maitatatwa na nagdulot din ng (...) positibong aspekto ang kolonyal na agham sa kapuluan. Umusbong sa kapuluan ang iba’t ibang uri ng ciencia colonial na nag-ambag sa pag-unlad ng kapuluan. Isang uri ng kolonyal na agham namayagpag ay ang edukasyong medikal. Sa akda, susubukang bigyang katwiran ang edukasyong medikal at iba pang kaugnay na larangan bilang tugon ng pamahalaan sa mga suliraning nakaugnay sa sakit sa kapuluan. Sa pamamagitan ng datos ng populasyon at demograpiya, ilalahad ng akda ang naging epekto ng pagkalat ng sakit sa bilang ng tao. Nakatuon ang akda sa institusyunal na kasaysayan ng Facultad de Medicina y Farmacia ng Unibersidad ng Santo Tomas na lunan ng mga medicos na magsisilbing instrumento ng pamahalaang kolonyal sa hakbang upang sugpuin sa suliraning pangsakit sa Pilipinas. Sa huli, ilalahad ng akda ang naging resulta ng edukasyong medikal bilang tugon sa pagsugpo sa suliranin. (shrink)

At the core of medicine is the idea to help fellow human beings by improving or even restoring their health. Let us call this the auxiliary stance of medicine—the motivation of medical intervention by reference to a moral obligation to guide our peers in their attempt to live a healthy and productive life. In parallel, the auxiliary stance is also central to public health, with a focus on prevention and health promotion. Taken together, we can view medicine and public health (...) as the two main human auxiliary endeavors to protect individuals and populations from health risks and help them to heal when sick. (shrink)

La inteligencia artificial (IA) ha sido una innovación disruptiva en el mundo de la salud y la medicina. Además del área de la investigación, la IA puede otorgar soluciones algorítmicas en cuestiones clínicas para ayudar al diagnóstico, pronóstico y tratamiento de los pacientes, así como en el reconocimiento por software de patrones visuales en el campo de la radiología y la interpretación de imágenes.

The book discusses the development of reproductive medicine from the perspective of the parent-child relationship. -/- A könyv a reprodukciós medicina fejlődését vizsgálja a szülői felelősség szempontjából.

Starting from texts and data collected during the installation of the online database DArIL (Digital Archive of Inaugural Lectures at Renaissance and Early Modern Universities), the paper presents some results of this work. It is divided in two sections: in the first one, Marco Forlivesi describes DArIL, its structure, content, aims, and potential. In the second part, Iolanda Ventura attempts to distinguish the various types of lectiones inaugurales by focusing on specific texts dealing with medicine produced at the Universities of (...) Padua, Jena, and Helmstedt during the Eighteenth Century. -/- . (shrink)

O presente trabalho versa sobre a medicina das universidades européias no século XIII. Reconstrói, por meio de um estudo de caso, a experiência de uma revolução intelectual: uma revolução na qual a medicina se renovou sob a influência da filosofia natural aristotélica, que marcava muito fortemente o currículo das nascentes instituições universitárias. O caso analisado é o do médico/físico Pedro Hispano, autor de tratados médicos, comentários e receituários, que muito provavelmente pode ser identificado como o português Pedro Julião (...) (+-1215 - 1277), que viria a ser o Papa João XXI. O texto está dividido em dois capítulos. No primeiro deles apresenta-se Pedro Hispano, sua obra e alguns problemas relativos à autoria dos textos que lhe são atribuídos. Busca-se enquadrar os seus textos médicos no interior de uma tradição intelectual que naquela época se afirmava, aquela que resulta da aproximação entre a medicina e a filosofia natural. Ao final, extrai-se da análise das possibilidades de filiação de Pedro a essa tradição pontos para uma reflexão acerca dos novos padrões de interação entre as formas de exercício da medicina e a sociedade do século XIII. O segundo capítulo tem por fio condutor um texto de Pedro Hispano intitulado 'Liber de Conservanda Sanitate' (Livro sobre a Conservação da Saúde). A partir dele, procurar-se-á dar melhores e mais concretos contornos à nova medicina produzida pelas universidades através de dois caminhos. Um deles conduz a um aprofundamento do tema da filosofia natural e de sua conexão com o pensamento médico. O outro revela a mudança no plano das relações entre medicina e sociedade, aproveitando o campo de questões construído no primeiro capítulo. [Trata-se da minha monografia de final de curso, defendida em 2002, na Universidade Federal de Goiás]. (shrink)

ABSTRACT Francis Bacon and René Descartes have traditionally been presented as leaders of opposed philosophical currents. However, more and more studies show important continuities between their philosophies. This article explores one of them: their perspectives on medicine. The dominion over nature and the instinct for self-preservation are the central elements of the theoretical framework within which they inserted their assessments of medicine. Medicine is valued as the most outstanding discipline for its benefits for the care of the human being. Departing (...) from this start-point, one finds further coincidences about the status, practice, and reform of medicine. (shrink)

The pragmatist tradition in philosophy has left a sound legacy in many contemporary research fields. John Dewey’s continuist and emergentist approach to the nature-or-nurture problem in relation to the individual human mind has been regained lately in evolutionist psychology and related disciplines. For Dewey, language plays a fundamental role in creating and maintaining this continuity between the individual mind and the social and physical environment humans inhabit. The present article will focus on a few contemporary lines of research that identify (...) language as the ‘glue’ that bonds each individual to one another and to society, with a decisive impact on the development of one’s own mind. (shrink)

Abstract: At present, psychiatric disorders are characterized descriptively, as the standard within the scientific community for communication and, to a cer- tain extent, for diagnosis, is the DSM, now at its fifth edition. The main rea- sons for descriptivism are the aim of achieving reliability of diagnosis and improving communication in a situation of theoretical disagreement, and the Ignorance argument, which starts with acknowledgment of the relative fail- ure of the project of finding biomarkers for most mental disorders. Descrip- tivism (...) has also the advantage of capturing the phenomenology of mental dis- orders, which appears to be essential for diagnosis, though not exhaustive of the nature of the disease. I argue that if we rely on the distinction between conceptions (procedures of identification) and concepts (reference-fixing representations), which was introduced in the philosophical debate on the nature of concepts, we may understand a limited but valid role for descrip- tive characterizations, and reply to common objections addressed by those who advocate a theoretically informed approach to nosology. (shrink)

Analiza de informații are multe asemănări epistemologice importante cu știința (rezolvarea problemelor, descoperirea, utilizarea cu abilitate a instrumentelor, verificarea cererilor de cunoștințe). Metafora puzzle este folosită atât în activitatea de informații cât și în arheologie. Ambele discipline implică colectarea de dovezi pentru a construi o imagine cât mai completă posibil. Firmele private inovatoare adaptează din ce în ce mai mult modelul serviciilor de informații la lumea afacerilor pentru a ajuta la planificarea propriilor strategii. Practica medicală de diagnosticare a identificării, colectării, (...) analizării și diseminării este similară cu cea a activității de informații. DOI: 10.13140/RG.2.2.35820.72324. (shrink)

Bioethics, neuroscience, medicine are contributing to a debate on the definition and criteria of death. This topic is very controversial, and it demonstrates clashing views on the meaning of human life and death. Official medical and legal positions agree upon a biological definition of death as irreversible cessation of integrated functioning of the organism as a whole, and whole-brain criterion to ascertain death. These positions have to face many criticisms: some scholars speak of logical and practical inconsistency, some others of (...) invalid scientific theory about the supreme integrator. In this paper some criticisms are exposed and discussed in order to reconstruct the state of the art in bioethical debate. -/- . (shrink)

For Philippe Pinel, the concept of melancholy is one of the key methods for understanding not only a specific mental illness but also the new map of mental alienation. However, as Hegel shows in his work, the madness is not only a moment of growth in the history of the mind, but also a pattern of scientific intellect that builds a new science of the mind that is a science of humanity. It is the melancholy, however, with its complex and (...) rich history, which represents the testbed of the nascent psychiatry: the epistemological crisis caused by the inquiry into the nature of melancholy started, which with Pinel, will force both medicine and philosophy to build anew the moral science, only recently born with Pinel and Esquirol. This new foundation will be possible only by meditating on the history of the conception of melancholy and its relation to the antique and modern philosophical and scientific thought. (shrink)

Estudio sobre el contexto filosófico de la Escuela de Madrid, y sus inicios, a colación de la figura de Juan Rof Carballo.

Medicine is a space to meet the weak and the defenseless. Its environment,professional object and the agents that participate directly or indirectly in the exercise of medicine have a potential generator of culture of life opposing the prevailing culture of death in today's world. In this paper we have described how the exercise of a profession, in this case of medicine, has the potential to evangelize culture. To do this, we delved into the concept of culture, its current context, the (...) generalities of the evangelization of culture, andthen to consider different angles in which medicine demonstrates its potential to evangelize culture. This potential is highlighted to sensitize young people who want to be doctors, who by being fully integrated, scientifically sound and based on ethical, moral and evangelical principles, have a significant impact on society. On the other hand, by generating a culture of solidarity, always seeking to heal escape from pain and suffering, attending mainly to the poorest and most needy. Finally, by generating spaces and initiatives to transmit ideas,reflections, knowledge and disseminating values in the exercise of the profession. -/- La medicina es un espacio para salir al encuentro del débil y el indefenso. Su entorno, objeto profesional y los agentes que participan directa o indirectamente en el ejercicio de la medicina posee un potencial generador de cultura de vida oponiéndose a la cultura de muerte imperante en el mundo de hoy. En este trabajo hemos descrito de qué manera el ejercicio de una profesión, en este caso de la medicina, tiene potencial para evangelizar la cultura. Para ello, se ahondó en el concepto de cultura, su contexto actual, las generalidades de la evangelización de la cultura, para luego al considerar diferentes ángulos en los que la medicina evidencia su potencial para evangelizar la cultura. Se destaca dicho potencial para sensibilizar a los jóvenes que quieren ser médicos, quienes, al formarse integralmente, científicamente sólidos y fundamentados en principios éticos, morales yevangélicos, ejercen un impacto significativo en la sociedad. Por otro lado, al generar una cultura de solidaridad, buscando salir siempre al encuentro del dolor y el sufrimiento,atendiendo principalmente a los más pobres y necesitados. Finalmente, al generar espacios e iniciativas para trasmitir ideas, reflexiones, conocimientos y difundiendo valores en el ejercicio de la profesión. (shrink)

Esta entrevista se hizo a uno de los miembros de la Academia Hondureña de la Lengua, Víctor Manuel Ramos. Entre los aportes que el académico expresó, fue su contribución a la comunidad intelectual a través de estudios lingüísticos y literarios. En concreto, estos se apreciaron en el Diccionario de las Lenguas de Honduras; Literatura y su producción literaria de índole infantil. Para que ello fuera posible, el entrevistado comentó cómo fue su proceso de formación, el cual fue un tanto complejo, (...) ya que tuvo que descartar algunas filiaciones y presuntas voliciones, tales como las que pretendía hallar desde la Medicina. Finalmente, lo que se concluye de esta conversación es el logro que se puede conseguir para la sociedad después de que uno se prepara concienzudamente, sin obviar el aprendizaje que se deriva de la experiencia personal. (shrink)

This paper combines two ideas: (1) That the Lewisian best system analysis of lawhood (BSA) can cope with laws that have exceptions (cf. Braddon-Mitchell in Noûs 35(2):260–277, 2001; Schrenk in The metaphysics of ceteris paribus laws. Ontos, Frankfurt, 2007). (2) That a BSA can be executed not only on the mosaic of perfectly natural properties but also on any set of special science properties (cf., inter alia, Schrenk 2007, Selected papers contributed to the sections of GAP.6, 6th international congress of (...) the society for analytical philosophy. Mentis, Paderborn/Münster, 2008; Cohen and Callender in Philos Stud 145:1–34, 2009, Erkenntnis 73:427–447, 2010). Bringing together (1) and (2) results in an analysis of special science ceteris paribus laws. (shrink)

Ockham is usually considered the first to hold a proper theory of mental language, but Aquinas is willing to call the concept, or the act of intellect by which something is understood, a verbum mentis or “mental word.” This essay explores the sense in which Aquinas regarded concepts as language-like. It argues that Aquinas's understanding of concepts and their objects meant that his application of syntactic and semantic analysis to them did not and could not lead in the direction (...) of theories of mental language as it was conceived by nominalist philosophers. -/- (Version for download here is uncorrected proofs. Please cite from published final version.). (shrink)

In this paper, I consider the basis for Kant's praise of Wolff's general logic as "the best we have." I argue that Wolff's logic was highly esteemed by Kant on account of its novel analysis of the three operations of the mind (tres operationes mentis), in the course of which Wolff formulates an argument for the priority of the understanding's activity of judging.

After noting the absence of a mutual confrontation, the aim of this research has been redefined in reconstructing the influence of Habermas’ writings on the work of Zygmunt Bauman – an aspect known to scholars of the Polish sociologist but not very well recognized in the international sociological community. Following a philological and critical literary approach, the Baumanian interpretations – selective, discontinuous and, often, erroneous – have been systematized into two main topics: 1) the epistemological foundations of social theory; 2) (...) the normative foundations of critical theory (and the relationship with praxis). Bauman; Habermas; sociology; (post)modernity; praxis Dopo aver constatato l’inesistenza di un reciproco confronto, lo scopo della ricerca si è ridefinito nel ricostruire l’influenza degli scritti di Habermas sull’opera di Zygmunt Bauman – un aspetto noto agli studiosi del sociologo polacco ma poco conosciuto nella comunità socio-logica internazionale. Seguendo un approccio filologico e critico letterario, le interpretazioni baumaniane – selettive, discontinue e, spesso, erronee – sono state sistematizzate in due principali temi: 1) i fonda-menti conoscitivi della teoria sociale; 2) i fondamenti normativi della teoria critica (e il rapporto con la prassi). -/- Parole chiave: Bauman; Habermas; sociologia; (post)modernità; prassi -/- In "Zygmunt Bauman. I cancelli dell’acqua", a cura di Riccardo Mazzeo. Maria Caterina Federici, Editoriale. Bauman e dell’incertezza Riccardo Mazzeo, Premessa. I cancelli dell’acqua Riccardo Mazzeo, Introduzione. Il pendolo di Zygmunt Bauman - Mauro Magatti, Siamo ancora nella modernità liquida? Un esercizio di sociologia baumaniana - Benedetto Vecchi, La missione impossibile di Zygmunt Bauman - Vanni Codeluppi, Bauman: il consumo come compito - Raffaele Federici, Forme e impressionismo nel disagio della postmodernità - Vincenzo Romania, Zygmunt Bauman e la modernità dell’Olocausto: fra crucialità delle domande e debolezza delle risposte - Daniele Francesconi, Zygmunt Bauman. L’intellettuale sulla scena - Claudio Tugnoli, La morte di "terzo grado" come stile di vita. Esorcismi della paura nell’opera di Zygmunt Bauman - Sabina Curti, Paura liquida e ruolo degli intellettuali in Zygmunt Bauman - Luca Corchia, Bauman e Habermas su teoria e prassi. Alle origini di un confronto incompiuto - Marta Carlini, Jakub Pichalski, Bibliografia ragionata degli scritti italiani di e su Zygmunt Bauman - Federico Batini, Giulia Toti, Una scuola per tutti? Riflessioni a margine di "Conversazioni sull’educazione" Recensioni. (shrink)

pelkkiin fysikaalisiin yksilöolioihin, vaan hänen todellisuuttaan kansoittavat – edellisten lisäksi – käsitteet, ominaisuudet, uskomukset, kokemukset, jne. Eikä tässä vielä kaikki: hän näyttää ajattelevan, että myös reiät ovat olemassa (Kivinen 1999). Tässä vaiheessa moni ehkä ajattelee, että ainakin nyt on kyllä menty liian pitkälle - että eihän kukaan voi tosissaan esittää, että reiätkin ovat olemassa.

Este roteiro de leitura, que ora apresentamos, tem como objetivo principal tornar mais acessível, ou melhor, mais inteligível A ordem do discurso de Michel Foucault para aqueles que se arriscam a entrar nesta ordem por meio de sua análise do discurso redimensionada nesta sua aula inaugural. É um roteiro simples que procurou atender minimamente aos leitores iniciantes deste texto que se tornou um clássico no campo das Humanidades e das ciências empíricas como o Direito e a própria Medicina, campos (...) que passaram pelo crivo das análises arqueogenealógicas empreendidas por Foucault. (shrink)

The article begins with the redefinition of complexity and risk. Indeed, phenomena such as earthquakes, pandemics, ecological emergencies, and issues related to the development of technology highlight the unique and reciprocal relationship between complexity and risk. However, modernity endeavoured to simplify complexity and to erase the connection of the latter with any issue concerning risk. Despite its negative results, whose ineffectiveness and dangerousness have at the present become unmistakably clear, the attitude in favour of simplification succeeded in becoming the forma (...) mentis of modern science, politics, culture, ethics, etc. Yet, in the last decades a new trend seems to have arisen, namely the one focusing on the “governance” of complexity and of the related risks. If considered under a socio-political point of view, its aim is to succeed in efficiency, whilst maintaining democracy. This can be achieved through the advancement of dialogue, the appreciation of diversities, and the enhancement of pluralism. Hence, the pars construens of the article focuses on the notion of responsibility, and tries to highlight its fruitfulness for the socio-political “governance” of complexity. (shrink)

El debate por una Epistemología del Diseño en Argentina ha coincidido en sostener que estas disciplinas afrontan una diversidad de variables y producen una serie de beneficios que la posicionan como una categoría autónoma, diferente del Arte, la Tecnología y la Ciencia; argumento circular que impide una epistemología sin contradicciones. Forzando el cientificismo de M. Bunge, el objetivo de este trabajo fue indagar el posicionamiento de la Arquitectura como una multi-disciplina científica, análogamente al concepto bungeano sobre la medicina: parte (...) C. Básica, parte C. Aplicada, parte Tecnología y su ejercicio una Artesanía de alto fuste. Sin renunciar a su dimensión artística, ni proponer estéticas, axiologías o dinámicas proyectuales como los antecedentes hallados en la literatura, el posicionamiento como una multi-disciplina abarca la gran variedad de prácticas disciplinares actuales y puede ser el punto de partida para su criba desde las distintas disciplinas científicas y la formulación de su Epistemología. (shrink)

Aunque la bioética surgió en un contexto de investigación biomédica y del ejercicio de las ciencias de la salud, no se limitó a este ámbito. V. R. Potter propuso una bioética global, en la cual el medio ambiente debía ser también protagonista. Una de las tareas fundamentales de la bioética, desde sus orígenes, es devolverle al ejercicio de la medicina el componente humano que los desarrollos biotecnológicos amenazan con erosionar. La bioética debe servir también para reconciliar al ser humano (...) consigo mismo, con los demás y con el medio ambiente del que forma parte, pues lo interviene y modifica con un saldo negativo para la naturaleza. Otro cometido principal de la bioética consiste en contribuir al reconocimiento del valor de la vida humana y fortalecer una cultura de la vida, frente a los desafíos que plantean los conflictos armados e intereses economicistas. Para alcanzar estos objetivos, es indispensable contar con un adecuado respaldo biojurídico, del que son especialmente garantes los cuerpos legislativos, quienes tienen una precisa y clara responsabilidad para legislar en conformidad con la Constitución Política de los Estados. Es crucial que las nuevas generaciones adquieran, desde tempranas edades, conceptos, hábitos y actitudes que garanticen una sabiduría de vida reflejada en la cotidianidad. Esta sabiduría debe articular bienes, virtudes y normas que garanticen la convivencia humana y la consolidación de sociedades justas, solidarias y verdaderamente libres. (shrink)

Anton Wilhelm Amo (c. 1700 – c. 1750) – born in West Africa, enslaved, and then gifted to the Duke of Braunschweig-Wolfenbüttel – became the first African to earn a Ph.D. in philosophy at a European university. He went on to teach philosophy at the Universities of Halle and Jena. On the 16th of April, 1734, at the University of Wittenberg, he defended his dissertation, De Humanae Mentis Apatheia (On the Impassivity of the Human Mind), in which Amo investigates (...) the logical inconsistencies in René Descartes’ (1596 – 1650) res cogitans (mind) and res extensa (body) distinction and interaction by maintaining that (1) the mind does not sense material things nor does it (2) contain the faculty of sensing. (shrink)

Un viaggio nell'arte medica del Rinascimento.

La irrupción de la Inteligencia artificial (IA) causa esperanzas e incertidumbres, por las amplias posibilidades que tiene, pero también por los riesgos que representa. Luego de explicar sucintamente en qué consiste la IA, se exponen ejemplos de la presencia de sistemas y aplicaciones en distintos y dispares campos: en la industria, la biotecnología, el cambio climático, la medicina, los negocios, el entretenimiento y las finanzas. Los efectos que la IA puede causar en el planeta, en la cultura y en (...) la vida de los seres humanos hace necesaria una reflexión sobre la eticidad de esas aplicaciones, pues su omnipresencia puede derivar en una algor-cracia (la era digital gobernada por algoritmos) por lo que es necesario pensar y desarrollar una algor-ética, que oriente la utilización de la IA y sus aplicaciones. Se ofrece un decálogo de pautas éticas que permitirán que aquello es técnicamente posible, esté a favor de los seres humanos y nunca les haga daño, ni propicie condiciones adversas o lesivas para ellos. Además de la regulación ética y bioética, las aplicaciones de la IA necesitan un marco jurídico. Se comenta brevemente la Ley de Inteligencia artificial, aprobada por el Parlamento Europeo en marzo del 2024 y redactada con un enfoque basado en el riesgo. Se concluye que son imprescindibles unos parámetros éticos y bioéticos que humanicen la IA, sobre la base de una antropología verdadera, que garantice su utilización al servicio de lo humano, poniendo en el centro la primacía de la dignidad humana. (shrink)

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii după (...) al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posibilă abordare epistemologică prin prisma conceptului de cunoaştere tacită dezvoltat de omul de ştiinţă Michael Polanyi. În secţiunea Metodologii prezint diverse teorii metodologice cu accent pe tehnicile analitice structurale, şi câteva analogii, cu ştiinţa, arheologia, afacerile şi medicina. Lucrarea se încheie cu Concluziile privind posibilitatea unei abordări mai ştiinţifice a metodelor de culegere şi analiză a informaţiilor din cadrul serviciilor de informaţii. -/- Cuvinte cheie: servicii de informaţii, agenţii de informaţii, informaţii, intelligence -/- CUPRINS -/- Abstract 1. Introducere 1.1. Istorie 2. Activitatea de informaţii 2.1. Organizaţii 2.2. Ciclul informaţional 2.3. Colectarea informaţiilor 2.4. Analiza informaţiilor 2.5. Contrainformatii 2.6. Comunităţi epistemice 3. Ontologia 4. Epistemologia 4.1. Cunoaşterea tacită (Polanyi) 5. Metodologii 6. Analogii cu alte discipline 6.1. Stiinta 6.2. Arheologia 6.3. Afaceri 6.4. Medicina 7. Concluzii Bibliografie -/- ISBN: 978-606-033-160-5 , DOI: 10.58679/TW56764. (shrink)

Cele mai mari instituții medicale și diverși eticieni pledează pentru o abordare utilitaristă în perioadele de crize de sănătate publică, pentru a maximiza beneficiile pentru societate, în conflict direct cu viziunea noastră obișnuită (kantiană) privind respectul față de persoane ca indivizi. O problemă centrală a utilitarismului este că nu există nicio modalitate clară de a evalua alegerile morale, inclusiv în deciziile medicale. În general, în medicină se respectă etica medicală kantiană. Dar în pandemie, când resursele sunt sărace, trebuie făcute alegeri (...) profunde, de viață și moarte. În aceste situații principiile utilitarismului oferă cel mai bun răspuns, cu trecerea de la un model de gândire centrat pe pacient la un model de gândire centrat pe societate. DOI: 10.13140/RG.2.2.28443.69929. (shrink)

Aunque el derecho probatorio y el derecho procesal se han dedicado desde siempre al estudio de los problemas relacionados con las pruebas y el establecimiento de los hechos en los procesos judiciales, el énfasis ha estado siempre en el aspecto formal, doctrinal y procedimental en detrimento de los fundamentos filosóficos y teóricos. Durante los últimos años ha habido un intento sostenido de explorar estos fundamentos combinando no sólo las herramientas tradicionales proporcionadas por la lógica, la gramática y la retórica, sino (...) también los avances hechos en ciencias como la estadística y la probabilidad, la medicina y la psicología forenses, la psicología de la percepción, la epistemología y la filosofía de la ciencia. El presente libro reúne las contribuciones de destacados juristas y filósofos latinoamericanos a esta nueva perspectiva interdisciplinaria, conocida como epistemología jurídica. El libro está dividido en tres grandes temas: la primera parte explora los problemas epistemológicos del conocimiento de los hechos en los procesos judiciales; la segunda se enfoca en el problema de los estándares de prueba; y la sección final discute el testimonio de los expertos. En su conjunto el libro ofrece un panorama tanto de los problemas centrales de la epistemología jurídica, como del estado del arte de la disciplina. (shrink)

La neuroeducación es un campo académico cuyo objetivo final es dilucidar la base neuronal y los mecanismos bio-epistemológicos de la cognición, pero, en sí misma, es un campo transdisciplinar integral y complejo. Debido a la naturaleza de esta gran área, la neuroeducación tiene una conexión horizontal con una amplia variedad de saberes. Este trabajo multidisciplinario incluye los elementos de la neurociencia en las disciplinas relacionadas con el comportamiento humano y la educación, partiendo de la premisa de que el cerebro es (...) la raíz del proceder humano y que, la actividad intelectual es el resultado emergente del trabajo que se realiza en el sistema nervioso central (SNC). Además, un nuevo enfoque de la neurociencia está abriendo la puerta a las Humanidades y a las Ciencias Sociales desde la perspectiva de disciplinas, aparentemente tan disímiles, como la inteligencia artificial (AI), la medicina y la ética. (shrink)

Se resaltan algunas peculiaridades sobre la manera como la Asociación Médica Mundial enfoca ciertos temas, ya que sus declaraciones y resoluciones reflejan cambios más o menos apreciables, que son manifiestos en los contenidos de ellas y orientan sus políticas. Se hace un comentario comparativo de las versiones de la Declaración de Ginebra de 1948 y 2017 con el Juramento hipocrático teniendo en cuenta las siguientes categorías: Carácter de la declaración; Tiempo verbal; Extensión en apotegmas o sentencias; núcleo epistémico; omisiones; innovaciones; (...) tipo de ethos. Las facultades de Medicina deberían incluir en sus currículos los acentos y contenidos convenientes para que el ethos hipocrático se conserve y la profesión médica pueda seguir gozando de la confianza, el respeto y el honor, que solo se mancillan cuando en la práctica profesional se cede terreno por intereses autónomos y economicistas. Como alternativa orientadora a las declaraciones de Ginebra se sugiere la versión creada por el Value of Life Committee, Inc. (shrink)

În acest articol încerc să argumentez opinia că, așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm (...) screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei. Am folosit ca surse principale de investigație articolele lui Kenneth M. Ludmerer, ”American Geneticists and the Eugenics Movement: 1905-1935”, Kathy J. Cooke, ”Duty or Dream? Edwin G. Conklin's Critique of Eugenics and Support for American Individualism”, Jonathan Anomaly, ”Defending Eugenics”, John R. Harding Jr. ”Beyond Abortion: Human Genetics and the New Eugenics”, Michael Boulter, ”Bloomsbury Scientists”, Chapter Title: The rise of eugenics, 1901–14, Michael Ruse and Edward O. Wilson, ”Moral Philosophy as Applied Science” și Goering, Sara, "Eugenics". (shrink)

Resumo A transferência de embriões em bovinos tem o objetivo principal de aprimorar o melhoramento genético e otimizar a reprodução bovina A importância dessa prática é destacada pela sua contribuição para a maximização de características desejadas nos rebanhos, como qualidade de carne, eficiência reprodutiva e resistência a condições ambientais adversas. Este trabalho descreve e analisa as técnicas avançadas utilizadas nesse processo, incluindo seleção genômica, sexagem de embriões, produção in vitro, protocolos não cirúrgicos, sincronização reprodutiva, criopreservação de embriões e uso de (...) marcadores de fertilidade. A compreensão aprofundada dessas técnicas é fundamental para o sucesso da transferência de embriões, bem como para a capacidade de personalizar e aprimorar as características específicas dos rebanhos. Enfatizando a importância da expertise de profissionais especializados em reprodução bovina, este trabalho busca oferecer uma visão abrangente das práticas atuais e avanços tecnológicos nesse campo. Ao unir ciência e prática, torna-se importante a comparação de técnicas, bem como relacionar resultados eficientes para promover qualidade genética, trazer a sustentabilidade e envolver a técnica em um cenário atualizado da indústria. Palavras-chave: Embriões; Hormônio; Reprodutor. -/- Abstract Embryo transfer into cattle has the main objective of improving genetic improvement and optimizing bovine reproduction. The importance of this practice is highlighted by its contribution to maximizing desired characteristics in herds, such as meat quality, reproductive efficiency and resistance to environmental conditions adverse. This work describes and analyzes the advanced techniques used in this process, including genomic selection, embryo sexing, in vitro production, non-surgical protocols, reproductive synchronization, embryo cryopreservation and the use of fertility markers. An in-depth understanding of these techniques is critical to the success of embryo transfer, as well as the ability to customize and enhance specific herd characteristics. Emphasizing the importance of the expertise of professionals specialized in bovine reproduction, this work seeks to offer a comprehensive view of current practices and technological advances in this field. When combining science and practice, it becomes important to compare techniques, as well as relate efficient results to promote genetic quality, bring sustainability and involve the technique in an updated industry scenario. Keywords: Embryos; Hormone; Reproducer. -/- REFERÊNCIAS BIBLIOGRÁFICAS ABIEC. Associação Brasileira das Indústrias Exportadoras de Carnes. Beef Report. Perfil da Pecuária no Brasil. v.6, p. 7, 2021. ALVAREZ, R. Transfer of blastocysts derived short-term in culture of quality morulae in vivo. Domestic Animals. v.9, p. 790, 2007. ALVES, N. G. Atividade Ovariana em Fêmeas Bovinas da Raça Holandesa e Mestiças Holandês x Zebu, Durante Dois Ciclos Estrais Normais Consecutivos. Revista Zootecnia. v.7, p. 86, 2002. ANDRADE, J. Use of hormone treatments to superovulation Nelore donors. Reproduction Science. v.9, p. 70, 2002. Associação Brasileira de Inseminação Artificial (ASBIA). Index Asbia 2021. v.7, p. 6, 2021. Associação Brasileira de Inseminação Artificial (ASBIA). Index ASBIA Mercado, v.8, p. 6, 2019. BARROS, C. M. Tratamentos superestimulatórios utilizados em protocolos para a transferência de embriões bovinos. Acta Scientiae Veterinariae. v.9, p.8, 2007. BARUSELLI, P. S. Avaliação do mercado de IATF no Brasil. Boletim Eletrônico do Departamento de Reprodução Animal – FMVZ/USP, 1. ed., v.8, p.7, 2019. BARUSELLI, P. S.; CATUSSI, B. L. C.; ABREU, L. A.; ELLIFF, F. M.; SILVA, L. G.; BATISTA, E. S.; CREPALDI, G. A. Evolução e perspectivas da Inseminação Artificial em bovinos. Revista Brasileira de Reprodução Animal, v.43, n.2, p.308-314, 2019. 13 BARUSELLI, P. S. IATF gera ganhos que superam R$ 3,5 bilhões nas cadeias de produção de carne e de leite. Boletim Eletrônico do Departamento de Reprodução Animal/FMVZ/USP, 2.ed., v.8, n.8, p.7, 2019. BINELLI, M. Anti-luteolytic to improve in cattle. Acta Scientiae Veterinariae. v.9, p.8, 2001. BÓ, G. A. Manipulação hormonal do ciclo estral em doadoras e receptoras de embrião bovino. Acta Scientiae Veterinariae. v.9, p.7, 2004. BÓ, G.; MAPLETOFT, R. Evaluation and of bovine. Animal Reproduction. v.8, p.9, 2013. BUSS, V. Efeito da dose e momento da administração de eCG em protocolos de IATF aplicados e vacas de corte em anestro. Universidade Federal do Pampa, Dissertação – Programa de Pós-Graduação em Ciência Animal, v.8, n.8, p.9, 2020. Centro de Estudos Avançados em Economia Aplicada (CEPEA). Boletim do leite. São Paulo, Ano 25, n.286, 2019. CHAVES, D. F.; ALVES, M. J. Protocolo de receptoras de embriões: índices de aproveitamento de corpo lúteo e taxa de prenhez. Animal Reproduction. v.9, p.7, 2023. DA SILVA, Emanuel Isaque Cordeiro. Fisiologia Clínica do Ciclo Estral de Vacas Leiteiras: Desenvolvimento Folicular, Corpo Lúteo e Etapas do Estro. 2020. DA SILVA, Emanuel Isaque Cordeiro. Transferência de Embriões nos Animais e a Indústria de Embriões no Brasil. 2020. DALCIN, L.; LUCCI, C. M. Criopreservação de embriões de animais de produção: princípios criobiológicos e estado atual. Rev. Bras. Reprod. Anim. v.7, p.7, 2010. DANTAS, K. S. A. Seleção de receptoras em um programa de transferência de embriões (PIVE) em bovinos no nordeste do Brasil. Ciência Animal. v.9, p.7, 2018. D’AVILA, C. A.; MORAES, F. P.; LUCIA J. R. T.; GASPERIN, B. G. Hormônios utilizados na indução da ovulação em bovinos – Artigo de revisão. Revista Brasileira de Reprodução Animal, v.43, n.4, p.797-802, 2019. DEMÉTRIO, D. G. B. Colheita e transferência de embriões bovinos. Dissertação (Mestrado em Reprodução Animal) – Faculdade de Medicina Veterinária e Zootecnia da UNESP, Campus de Botucatu, São Paulo. v.9, p.76, 2003. FAO – Organização das Nações Unidas para a Alimentação e Agricultura. O Estado da Insegurança Alimentar e Nutrição no Mundo (SOFI) 2021. Faculdade de Medicina Veterinária e Zootecnia da UNESP. v.4, n.6, p.6, 2021. FILHO, L. C. C. Fatores que interferem na eficiência reprodutiva de receptoras de embrião bovino. Arq. Ciênc. Vet. Zool. v.7, p.9, 2013. GONZÁLEZ, F. H. D. Introdução a Endocrinologia Reprodutiva Veterinária. UFRGS. v.9, p.7, 2002. GOODHAND, K. In vivo recovery and vitro embryo from bovine aspirated at frequencies or FSH treatment. Animal Reproduction. v.8, p.87, 1999. 14 HAFEZ, E. S. E.; HAFEZ, B. Reprodução animal. 7ed. Barueri: Manole. v.7, p.7, 2004. HONORATO, M.T. Importância da escolha de receptoras em um programa de transferência de embriões em bovinos. Barueri: Manole. v.8, p.6, 2013. HOPPER, R. Bovine Reproduction. Blackwell. v.8, p.8, 2015. IBGE. Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística. Pesquisa da Pecuária Municipal 2021 (PPM 2021). IBGE. v.9, n.7, p.7, 2021. KONIG, H. E.; LIEBICH, H. G. Anatomia dos animais domésticos: texto e atlas colorido. Vol.2. Porto Alegre: Artmed, v.2, p.4, 2004. MARTINS, F. S. Fatores reguladores da foliculogênese em mamíferos. Rev Bras Reprod Anim. v.3, p.9, 2008. MELLO, R. R. C. Desenvolvimento folicular inicial em bovinos. Rev. Bras. Reprod. Anim. v.8, p.9, 2013. OLIVEIRA, A. F. M. Principais hormônios que controlam o comportamento reprodutivo e social das fêmeas ruminantes – Revisão. Rev. Bras. Reprod. v.9, p.8, 2014. OLIVEIRA, C. S. Biotécnicas da Reprodução em Bovinos. EMBRAPA, v.8, p.8, 2014. PASA, C. Transferência de embriões em bovinos. Biodiversidade. v.9, p.9, 2008. PENITENTE FILHO, J. M. Produção de embriões bovinos in vivo e in vitro. Revista CFMV, Ano XX. v.8, p.8, 2014. PHILLIPS, P. E.; JAHNKE, M. M. Embryo Transfer (Techniques, Dono rs, and Recipients). Vet Clin Food Anim, v.9, p.8, 2016. RODRIGUES, J.; BERTOLINI, M. Biotecnologias da reprodução animal: de Aristóteles à edição gênica. Rev. Bras. Reprod. Anim. v.8, p.7, 2019. SANTOS, K. J. G. Biotecnologias reprodutivas e fisiologia reprodutiva da fêmea bovina – conhecimento para o sucesso. Rev. Bras. Reprod. Anim. v.8, p.98. 2012. SANTOS, P. H. Impactos da superestimulação ovariana sobre a diferenciação das células da granulosa bovina. Dissertação de Mestrado em Farmacologia e Biotecnologia – UNESP, v.8, p.8. 2017. SILVA, P. R. B. Regulação farmacológica do ciclo estral de bovinos. UNESP. v.9, p.8. 2011. (shrink)

El presente articuLo pretende encuadrar y definir las implicaciones éticas reLativas a La aplicación biomédica de las nanotecnologías, a través de La vaLoración deL estado del arte.Las nanotecnologías, expresiÓn de La habilidad humana de manipuLar la materia a escala atómico/molecular se presentan como un instrumento capaz de modificar la investigaciÓn científica y la medicina de manera radicaL.Debates a todo nivel han subrayado las dificultades de darles una definición clara y unívoca, a causa de la convergencia de diversos ámbitos del (...) saber comprendidos en ellas.No obstante que Las nanotecnoLogías estén ya presentes en las ciencias computacionaLes y en La eLectrÓnica, es en eL ámbito médico-sanitario que se proyectan Las aplicaciones más entusiastas: instrumentos de diagnóstico y suministración de fármacos menos invasivos y más eficaces. Estas tecnoLogías se presentan al mismo tiempo como terapias pero también como instrumentos de prevención únicos, Las mismas características que hacen peculiar eL empLeo de las nano tecnologías en medicina, sugieren también precauciones: por una parte la dimensión mínima de las nanopartículasfacilita su ingreso en el organismo humano, traspasando las defensas naturales del organismo, agilizando una distribuciÓn de los fármacos altamente precisa. Por otra parte, estas mismas características pueden revelarse dañinas para el organismo humano .Dado que se trata de tecnología en rápida progresiÓn cuyos adelantos no son fáciles de predecir. los riesgos, aunque sÓlo aquellos potenciales, deben ser cuidadosamente valorados ya sea para las aplicaciones presentes como para aquellas futuras.Por tanto, encuadrar las implicaciones bioéticas de las nanotecnologías significa comprender y valorar su impacto sobre la salud humana. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Aunque el derecho probatorio y el derecho procesal se han dedicado desde siempre al estudio de los problemas relacionados con las pruebas y el establecimiento de los hechos en los procesos judiciales, el énfasis ha estado siempre en el aspecto formal, doctrinal y procedimental en detrimento de los fundamentos filosóficos y teóricos. Durante los últimos años ha habido un intento sostenido de explorar estos fundamentos combinando no sólo las herramientas tradicionales proporcionadas por la lógica, la gramática y la retórica, sino (...) también los avances hechos en ciencias como la estadística y la probabilidad, la medicina y la psicología forenses, la psicología de la percepción, la epistemología y la filosofía de la ciencia. El presente libro reúne las contribuciones de destacados juristas y filósofos latinoamericanos a esta nueva perspectiva interdisciplinaria, conocida como epistemología jurídica. El libro está dividido en tres grandes temas: la primera parte explora los problemas epistemológicos del conocimiento de los hechos en los procesos judiciales; la segunda se enfoca en el problema de los estándares de prueba; y la sección final discute el testimonio de los expertos. En su conjunto el libro ofrece un panorama tanto de los problemas centrales de la epistemología jurídica, como del estado del arte de la disciplina. (shrink)

Il discorso moderno e contemporaneo sulla soggettività prende le mosse dall'opera di René Descartes (1596-1650), universalmente considerato l'iniziatore della filosofia moderna. Improntata ad un severo meccanicismo, la filosofia di Descartes nasce come un tentativo di sostituzione della fisica aristotelica nel curriculum universitario dell’epoca. La fisica, secondo l'ordine degli studi delle università a cavallo fra ‘500 e ‘600, costituito dalle discipline filosofiche e letterarie del trivio e del quadrivio, e da quelle superiori di medicina, diritto e teologia, doveva servire quale (...) premessa per una teoria dell’uomo e dell’essere – trattata seguendo il De anima e la Metaphysica di Aristotele – volta a fornire agli studi superiori strumenti concettuali adeguati ai loro fini. […]. (shrink)

La traducción al latín de la obra de Maimónides Moreh Nevukhim | Guía para Perplejos, ha sido la obra judía más influyente en los últimos milenios (Di Segni, 2019; Rubio, 2006; Wohlman, 1988, 1995; Kohler, 2017). Ésta marcó el comienzo de la escolástica, «hija del judaísmo nutrida por pensadores judíos, » según el historiador Heinrich Graetz (Geschichte der Juden, L. 6, Leipzig 1861, p. xii). Impresa por la primera imprenta mecánica de Gutenberg, su influencia en Occidente se extendió hasta el (...) Quinto Concilio de Letrán (1512-1517) « donde se instó a los eruditos a eliminar las dificultades que parecían dividir el conjunto de la teología y la filosofía (Leibniz, Teodicea, 11 ). » Durante siglos, la Guía revolucionó el currículo de estudios de la instrucción escolar al reintegrar en el ámbito de la fe las leyes del pensamiento (la cuarta de las cuales se convirtió en el principio de la razón suficiente de Leibniz). La colección completa de las notas que exponen las ideas de la Guía incluye todos los pasajes seleccionados y reescritos por Leibniz. Esta primera traducción bilingüe completa y anotada de los manuscritos originales en latín sirve como una puerta de entrada a la fe conforme a la Razón. -/- « El excelente libro del rabino Moisés Maimónides, Guía para perplejos, es más filosófico de lo que había imaginado y merece una lectura atenta. El autor, distinguido por su inteligencia filosófica, fue versado en matemáticas, en el arte de la medicina, y también en el conocimiento de las Sagradas Escrituras. » — GW LEIBNIZ, 1685. Antología de Leibniz de la Guía de Maimónides, Capítulo III. (shrink)