It is well known the harmful effects that savage capitalism has been causing to the environment since its introduction in a sphere in which a different logic and approach to nature are the essential conditions for the maintenance of the ecosystem and its complex relations between humans and non-human organisms. The amazon rainforest is a portion of the planet in which for thousands of years its human dwellers have been interacting with nature that it is understood beyond its physical condition. (...) Thus, to what extent Amazonian’s approaches to nature could be considered as a moral philosophy through which the way of conceptualizing nature and its non-human denizens enhances the continuity of life and the intimate relations between entities? To answer this question, I will explore the cosmological system of the Shuar of the Ecuadorian Amazon with whom I lived for 5 months between July and November 2018, and thereby elucidate the spiritual relations that this society has with the metaphysical domain of nature. (shrink)

Paul Silva has recently argued that doxastic justification does not have a basing requirement. An important part of his argument depends on the assumption that doxastic and moral permissibility have a parallel structure. I here reply to Silva's argument by challenging this assumption. I claim that moral permissibility is an agential notion, while doxastic permissibility is not. I then briefly explore the nature of these notions and briefly consider their implications for praise and blame.

Deontological evidentialism is the claim that we ought to form and maintain our beliefs in accordance with our evidence. In this paper, I criticize two arguments in its defense. I begin by discussing Berit Broogard’s use of the distinction between narrow-scope and wide-scope requirements against W.K. Clifford’s moral defense of. I then use this very distinction against a defense of inspired by Stephen Grimm’s more recent claims about the moral source of epistemic normativity. I use this distinction once again to (...) argue that Hilary Kornblith’s criticism of Richard Feldman’s defense of is incomplete. Finally, I argue that Feldman’s defense is insensitive to the relation between normative requirements and privileged values: values that have normative authority over us. (shrink)

ABSTRACT Objectives There is little research on moral uncertainties and distress of palliative and hospice care providers (PHCPs) working in jurisdictions anticipating legalising voluntary assisted dying (VAD). This study examines the perception and anticipated concerns of PHCPs in providing VAD in the State of Queensland, Australia prior to legalisation of the practice in 2021. The findings help inform strategies to facilitate training and support the health and well-being of healthcare workers involved in VAD. Design The study used a qualitative approach (...) to examine and analyse the perception and anticipated concerns of PHCPs regarding challenges of providing assisted dying in Queensland. Fourteen PHCPs were recruited using a purposive sampling strategy to obtain a broad representation of perspectives including work roles, geographical locations and workplace characteristics. Data were collected via one in-depth interview per participant. The transcripts were coded for patterns and themes using an inductive analysis approach following the tradition of Grounded Theory. Setting The study was conducted in hospital, hospice, community and residential aged care settings in Queensland, Australia. These included public and private facilities, secular and faith-based facilities, and regional/rural and urban facilities. Participants Interviews were conducted with fourteen PHCPs: 10 nurses and 4 physicians; 11 female and 3 male. The median number of years of palliative care practice was 17, ranging from 2 to 36 years. For inclusion, participants had to be practising palliative and hospice care providers. Results PHCPs are divided on whether VAD should be considered part of palliative care. Expectations of moral distress and uncertainty about practising VAD were identified in five areas: handling requests, assessing patient capacity, arranging patient transfers and logistical issues, managing unsuccessful attempts, and dealing with team conflicts and stigma. Conclusions The possibility of having to practise VAD causes moral distress and uncertainty for some PHCPs. Procedural clarity can address some uncertainties; moral and psychological distress, however, remains a source of tension that needs support to ensure ongoing care of both patients and PHCPs. The introduction of VAD post-legalisation may present an occasion for further moral education and development of PHCPs. (shrink)

W.K. Clifford’s famous 1876 essay The Ethics of Belief contains one of the most memorable lines in the history of philosophy: "it is wrong always, everywhere, and for anyone, to believe anything upon insufficient evidence." The challenge to religious belief stemming from this moralized version of evidentialism is still widely discussed today.

James Sterba has recently argued that the free will defense fails to explain the compossibility of a perfect God and the amount and degree of moral evil that we see. I think he is mistaken about this. I thus find myself in the awkward and unexpected position, as a non-theist myself, of defending the free will defense. In this paper, I will try to show that once we take care to focus on what the free will defense is trying to (...) accomplish, and by what means it tries to do so, we will see that Sterba’s criticism of it misses the mark. (shrink)

John Rawls shows a deep influence of David Hume’s thought, mainly at his Theory of Justice, though also at the rest of his works. This influence is well-known in the field of political philosophy, much less in the field of moral philosophy. Rawls reads Hume’s thought with a sceptic and naturalistic key, attributing him what he calls a “nature fideism”. Besides this, attributes to Hume an ethical and political position linked with the classical utilitarianism. Nevertheless, his skeptical epistemology will move (...) away, paradoxically, to Hume from the utilitarian positions. Hume’s ethics and politics will finish, according to Rawls, showing a purely descriptive character and a lack of normative purposes. Hume does not have in the strict sense a theory of practical reason. This article examines and puts in question this interpretation of Hume proposed by John Rawls. The philosophy of Hume is not aporetically skeptical, articulates the moral roles of reason and the passions; and finally, is not only connected with utilitarianism; his defense of the role of utility frees to his theory of some of the main contradictions of classical utilitarianism. Besides this, the theory of the “judicious spectator” can be considered a form of a theory of practical rationality. (shrink)

In the following pages, the main proposal is to indicate how Max Weber has dialogued directly with some prerogatives from Kant’s Critic of practical Reason, following the reception of Wilhelm Windelband’s concept of “responsibility” (Verantwortlichkeit) and his theory of values. In sight of these influences, in this paper will be argued how Weber adherence to the neo-Kantian value concept has made possible a review on the categorical imperatives, which has turned his reading from Kantian philosophy to the proposal of an (...) antinomy between the ethic of conviction and the ethic of responsibility inside the Kantian moral maxims. -/- Nessa abordagem será proposto que a recepção de Max Weber do conceito de “responsabilidade” (Verantwortlichkeit) de Wilhelm Windelband, bem como sua revisão de certos elementos da filosofia dos valores neokantiana do sudoeste da Alemanha, permitiram que Weber estabelecesse um diálogo mais direto com os pressupostos de Kant em sua Crítica da razão prática. Em vista dessas influências, o presente artigo argumentará que a maneira como Weber revisa os imperativos categóricos direcionou sua compreensão da filosofia kantiana pelo conceito de “valores”, o permitindo ainda, propor a existência de uma antinomia entre a ética da convicção e da responsabilidade no interior das máximas morais kantianas. (shrink)

We perform an experimental investigation using a dictator game in which individuals must make a moral decision —to give or not to give an amount of money to poor people in the Third World. A questionnaire in which the subjects are asked about the reasons for their decision shows that, at least in this case, moral motivations carry a heavy weight in the decision: the majority of dictators give the money for reasons of a consequentialist nature. Based on the results (...) presented here and of other analogous experiments, we conclude that dicator behavior can be understood in terms of moral distance rather than social distance and that it systematically deviates from the egoism assumption in economic models and game theory. (shrink)

Skeptical theism, broadly construed, is an attempt to leverage our limited cognitive powers, in some specified sense, against “evidential” and “explanatory” arguments from evil. Since there are different versions of these kinds of arguments, there are correspondingly different versions of skeptical theism. In this paper, I consider four challenges to three central versions of skeptical theism: (a) the problem of generalized skepticism, (b) the problem of moral skepticism, (c) the problem of unqualified modal skepticism, and (d) the challenge from Bayesian (...) epistemology. (shrink)

Necessity can be ascribed not only to propositions, but also to feelings. In the Critique of Judgment (KdU), Immanuel Kant argues that a feeling of beauty is the necessary satisfaction instantiated by the ‘free play’ of the cognitive faculties, which provides the grounds for a judgment of taste (KdU 5:196, 217-19). In contradistinction to the theoretical necessity of the Critique of Pure Reason and the moral necessity of the Critique of Practical Reason, the necessity assigned to a judgment of taste (...) is exemplary necessity (KdU 5:237). Necessity can also be assigned by employing the de re/de dicto distinction, namely, by ascribing entailments of what must necessarily hold to either a thing (de re) or to a proposition (de dicto). Although Kant does not use the distinction in any of the three Critiques, this omission has not prevented Kant scholars from applying the distinction in their analyses of the first two Critiques. In this paper, I examine the role that modality plays in Kant’s third Critique and I attempt to bring the de re/de dicto distinction to bear on Kant’s famous aesthetic theory. Ultimately, I perform a retrospective classification of the modality of taste by arguing that because a judgment of taste is not a statement about an objective fact, a judgment of ‘x is beautiful’ can only be read as de dicto necessary. (shrink)

Whether nature is valuable on its own (intrinsic values) or because of the benefits it provides to humans (instrumental values) has been a long-standing debate. The concept of relational values has been proposed as a solution to this supposed dichotomy, but the empirical validation of its intuitiveness remains limited. We experimentally assessed whether intrinsic/relational values of sentient beings/non-sentient beings/ecosystems better explain people’s sense of moral duty towards global nature conservation for the future. Participants from a representative sample of the population (...) of Singapore (n = 1508) were randomly allocated to two “the last human” scenarios. We found that the best predictor of such a sense of moral duty for future nature conservation is the recognition of the intrinsic values of sentient beings. Our results suggest that the concern for animal welfare may enhance rather than compete with the sense of moral duty towards nature conservation. (shrink)

Immanuel Kant’s work on the sublimity of aesthetic experience lends itself to puzzlement, if not misclassification. Complicating matters, Kant distinguishes between two kinds of sublimity: respectively, the “mathematical” and “dynamical” sublime. More mystifying is that the sublime is ineffable, beyond the ken of human comprehension. These perplexities notwithstanding, Kant argues that sublime sentiment produces a feeling of supersensible comfort. Commentators identify this comfort emanating most strongly from the dynamical sublime. However, in this paper I draw from the unity of reason (...) thesis to offer a plausible account of how the mathematical sublime is equally capable of providing the same feeling of supersensible comfort. (shrink)

Sumário. Apresentação. PARTE I. 1. O legado filosófico de P. F. Strawson, Itamar Luís Gelain e Jaimir Conte; 2 . Strawson e o caso dos metafísicos descritivos, Itamar Luís Gelain; 3. Metafísica e linguagem comum: sobre uma conturbada herança wittgensteiniana de Strawson, Jônadas Techio; 4. Strawson e Descartes, Albertinho Luiz Gallina; 5. Strawson: sobre Kant e Berkeley, Robert Calabria; 6. O empirismo pós-kantiano de Strawson, Wenceslao J. González; 7. Reabilitando Strawson, Marco Antonio Franciotti; 8. Strawson e o ceticismo em Individuals, (...) Plínio Junqueira Smith; 9. Strawson e a causação visível, João Paulo Monteiro; 10. A verdade dos fatos, Susana Badiola; 11. Estabelecer limites: implicações epistemológicas da lógica, Roberta Corvi; 12. Referência e termos singulares, Carlos E. Caorsi; 13. Strawson: da experiência possível para a ação possível, Márlon Henrique Teixeira; 14. Atitudes reativas e responsabilidade moral, Cristina de Moraes Nunes; 15. Strawson e Hume: uma comparação a propósito de “Moralidade social e ideal individual”, Amán Rosales Rodríguez; PARTE II. 16. Liberdade e ressentimento, P. F. Strawson. Tradução: Jaimir Conte; 17. Moralidade social e ideal individual, P. F. Strawson, Tradução: Jaimir Conte. Seleção bibliográfica. (shrink)

Euthanasia and the duty to die have both been thoroughly discussed in the field of bioethics as morally justifiable practices within medical healthcare contexts. The existence of a narrow connection between both could also be established, for people having a duty to die should be allowed to actively hasten their death by the active means offered by euthanasia. Choosing the right time to end one’s own life is a decisive factor to retain autonomy at the end of our lives. However, (...) there is no definitive consensus on why physicians should be the ones performing the medical procedure to end a person’s life. The moral problems arising from such assertion are not to be taken lightly, for medical tradition has long regarded the duty not to kill, not to actively end a patient’s life, as the core moral obligation that gives meaning to the medical profession. Our concern is to question the moral justifiability of the arguments offered by physicians not to actively help patients die. (shrink)

Alasdair MacIntyre’s work in ethics follows in the footsteps of twentieth century efforts to put the ideals of Enlightenment and modernity on trial, and his book After Virtue diagnoses a wide-spread malaise in contemporary moral discourse. As a corrective to this condition, MacIntyre offers a remedy along Aristotelian-Thomistic lines. He specifically conceives of a recovery of these lines that would allow for a common ground in moral debates which would reveal the normative and teleological character of the human good. However, (...) within these pages, I argue that MacIntyre underestimates how his moral corrective is actually a re-inscription of the Enlightenment project, and thus equally doomed to failure. I do this by sketching out three different lines. First, I present MacIntyre’s appraisal of modern moral discourse, which has long since abandoned a reliance on Aristotelian principles of ethics. Second, I outline an informative disjunction MacIntyre sets up between having to choose between a Nietzschean or an Aristotelian model of ethical action. Last, I argue that MacIntyre’s own choice, simultaneously based on, but also diverging from, Aristotle fails because his revamped account of the virtue formation so necessary for modern human flourishing leaves open a space for its development according to contingent histories and traditions, which implies an attenuated account of the virtue ethics he seeks to recover, and vindicates, rather than condemns, the Enlightenment’s attempt to liberate moral theories from its strict teleological forbears. (shrink)

This paper straightforwardly addresses one of the strongest, from an ethical perspective, objections presented to the duty to die, the one concerned with the lack of a normative theory to support it, offered by Seay in his paper Can there be a “duty to die” without a normative theory? The aim of the paper is to provide strong metaethical grounds to support the duty to die without the need of a moral normative theory. First, the definition and main argument for (...) the duty to die will be presented. Second, Seay’s objection will be described and clearly explained. Third, our metaphysical assumptions and a preliminary metaethical discussion will be offered to situate and understand the context. Finally, we will show how the duty to die can be integrated within the metaethical approach previously presented, defending that there is no need of a normative theory to provide good justification and strong ethical grounds for the duty to die, because they will have already been provided by our metaethical argument. (shrink)

This essay examines how the standpoint of the gaijin (foreigner) shapes and challenges the act of philosophizing, through the experience of overwhelming cultural difference. I examine three challenges the foreigner faces—the need to understand a foreign culture, the need to contribute to a foreign culture, and the need for caution and self-awareness vis-à-vis the excesses and dangers of this attempt. -/- First, through a reading of Thomas Kasulis’ Intimacy or Integrity: Philosophy and Cultural Difference (2002), I take the reader through (...) the experience of trying to understand a foreign culture by examining the kind of relationships that are prioritized in a particular culture. Kasulis discusses intimacy-oriented cultures as those that stress internal relationships between interdependent individuals, and integrity-oriented cultures as those that stress external relationships between autonomous individuals. He then shows how this affects the way this influences the worldview and norms of a particular culture. -/- Next, through a reading of various writings of Watsuji Tetsurô on culture and ethics, I explore the attempt to go beyond cultural difference—seeking a universal standpoint from which one can contribute to or criticize another culture despite cultural difference. I discuss the relationship Watsuji presents between universal ethics and national morality in his “Theory of National Morals” (1932), and connect it with his project in Ethics (1937, 1942/46, 1949) that tries to resolve the contradiction between individuality (integrity) and totality (intimacy) through a “dual-negative structure.” -/- Finally, through an examination of Sakai Naoki’s Translation and Subjectivity: On “Japan” and Cultural Nationalism (1997), I explore the dangers latent in Kasulis’ and Watsuji’s approach. I delve into the danger of schematizing “us vs. them” or “gaijin vs. nihonjin,” which can be present in the attempt to understand cultures. Then I examine Sakai’s warning as to the danger of trying to have a universal standpoint and its tendency to deny the embeddedness of one’s position. -/- Through a dialogue with these three thinkers, I thus attempt to explore in a relatable but nuanced way, what it might mean for the foreigner to confront cultural difference in a manner that both respects cultural difference but transcends it. (shrink)

Esta coletânea sobre a filosofia de Strawson é composta de dezesseis textos, dentre os quais oito são inéditos. Inclui também a tradução de dois importantes ensaios de autoria do próprio Strawson – Liberdade e ressentimento e Moralidade social e ideal individual – duas de suas principais contribuições para a filosofia moral. A presente coletânea nasce do desejo de tornar disponível em língua portuguesa uma obra sobre o pensamento do autor. Embora o estudioso da filosofia de Strawson já encontre algumas de (...) suas obras traduzidas para o português, bem como algumas dissertações e teses, ou ainda artigos publicados em revistas especializadas, este volume constitui um empreendimento inédito no Brasil, uma vez que reúne, na forma de livro, uma série de ensaios que comentam e discutem a filosofia de Strawson. (shrink)

Reseña de libroCarmen Silva. De la filosofía natural a la psicología de la moral en el Ensayo sobre el entendimiento humano de John Locke. Ciudad de México: Universidad Autónoma de la Ciudad de México–Universidad Autónoma de Aguascalientes, 2021, 231pp.

Reseña/Review of the book: Carmen Silva. "De la filosofía natural a la psicología de la moral en el Ensayo sobre el entendimiento humano de John Locke". Ciudad de México: Universidad Autónoma de la Ciudad de México–Universidad Autónoma de Aguascalientes, 2021, 231pp.

The film version of galdosian novel Nazarín, directed by Luis Buñuel, confronts the problem of adaptation as a translation of the work. The transfer of written text to the field of image brings with it, besides the structural complexity inherent in each medium, the creative elements of the filmmaker inserted in the story. Luis Buñuel’s contributions to the novel transform the meaning of the message and lead it to a new moral dimension that emancipates the film from the (...) literary text. (shrink)

Les recherches menées dans le champ de la psychologie morale par Larry P. Nucci et Elliot Turiel conduisent à identifier le domaine moral avec le domaine des jugements prescriptifs concernant la manière dont nous devons nous comporter à l’égard des autres personnes. Ces travaux empiriques pourraient apporter du crédit aux propositions normatives du philosophe Ruwen Ogien qui défend une conception minimaliste de l’éthique. L’éthique minimale exclut en particulier le rapport à soi du domaine moral. À mon avis cependant, ces travaux (...) de psychologie morale ne permettent pas du tout d’affirmer que nous sommes, empiriquement parlant, des minimalistes moraux. Les résultats des recherches de Nucci et Turiel montrent que les personnes considèrent intuitivement que le domaine personnel – le domaine des actions qui affectent prioritairement l’agent lui-même – doit échapper au contrôle ou à l’interférence des autres personnes. Mais affirmer que c’est l’agent lui-même qui possède l’autorité légitime de décider dans le domaine personnel ne signifie pas que tout ce qu’il y fait soit moralement indifférent. (shrink)

An early modern scholastic conception of moral possibility helps make sense of Descartes's own perplexing use of that concept and solves the exegetical puzzles surrounding Descartes's conflicting remarks about free will.

umé L’oralité occupe une place significative dans la société traditionnelle africaine. La majorité des informations ou des messages sont transmis par ce moyen d’une génération à une autre. L’oralité est un aspect de la tradition en Afrique qui rassemble dans son sein les genres comme le conte, la fable, la devinette, l’adage, le proverbe, l’épopée, la légende, etc. Ces genres facilitent rapidement la compréhension d’un message, surtout discret, entre les membres d’une communauté. En Afrique, l’oralité a une grande place et (...) une importance considérable dans chaque communauté. Les civilisations africaines sont essentiellement caractérisées par cette culture orale. Aujourd’hui, la société africaine moderne ignore la place de cet héritage, ce patrimoine légué de nos aïeux dès la fondation des communautés humaines. L’effet nocif de la négligence des acquis de cette culture dépasse le cadre de l’enfant pour s’étendre à la société toute entière. Cette culture d’oralité surgit chez l’enfant africain la capacité et la compétence psychologique qui lui aide dans le processus de sa formation, aussi bien que dans sa perception du monde et ses besoins de la communication interpersonnelle. Elle développe aussi en lui la capacité de partager ses réflexions avec les autres. Dans la société africaine, l’exploitation de la littérature orale aide à développer et à encourager la citoyenneté, à travers l’engagement actif ou la participation dans les affaires de la communauté. Contre cette réalité, l’inclusion de la tradition orale dans le programme scolaire des écoles secondaires au Nigeria devient obligatoire. Notre but dans cette communication est d’élaborer les importances indéniables de cette tradition orale et de forger un moyen par lequel cette culture restera dans l’esprit de chaque être humain qui passe par notre système éducatif au Nigeria. Nous essayerons de démontrer comment et pourquoi incorporer l’étude de cette matière dans notre programme scolaire, pour élucider chez les jeunes, les vertus morales qui sont chéries chez nous. (shrink)

Se trata de una reflexión que indaga en torno a la naturaleza de las relaciones posibles entre el ejercicio de la dominación política y los valores morales. El discurso justificador del poder, de raíces axiológicas, es revisado desde por lo menos tres miradores. El primero es el de Juan Jacobo Rousseau, el segundo el de Michael Foucault y, finalmente, el de Luis Villoro. La idea es encontrar la clave a un viejo y espinoso tema de la moral pública: (...) la legitimidad objetiva de los valores superiores al interés particular. (shrink)

Table of Contents Foreword .................................................................................................... ......................................... xiv Preface .................................................................................................... .............................................. xv Acknowledgment .................................................................................................... .......................... xxiii Section 1 On the Cusp: Critical Appraisals of a Growing Dependency on Intelligent Machines Chapter 1 Algorithms versus Hive Minds and the Fate of Democracy ................................................................... 1 Rick Searle, IEET, USA Chapter 2 We Can Make Anything: Should We? .................................................................................................. 15 Chris Bateman, University of Bolton, UK Chapter 3 Grounding Machine Ethics within the Natural System ........................................................................ 30 Jared Gassen, JMG Advising, USA Nak Young Seong, Independent Scholar, South (...) Korea Section 2 From the Outside In: Intelligent Machine Technologies as a Window on Human Morality both as Evolved and as Evident in Internet Discourse, Today Chapter 4 The Emergence of Arti cial Autonomy: A View from the Foothills of a Challenging Climb ............. 51 Fernando da Costa Cardoso, Universidade Nova de Lisboa, Portugal Luís Moniz Pereira, Universidade Nova de Lisboa, Portugal Chapter 5 Semantic Analysis of Bloggers Experiences as a Knowledge Source of Average Human Morality .... 73 Rafal Rzepka, Hokkaido University, Japan Kenji Araki, Hokkaido University, Japan Section 3 From the Inside Out: The Ethics of Human Enhancement from Moral Perception to Competition in the Workplace Chapter 6 Machine Ethics Interfaces: An Ethics of Perception of Nanocognition ............................................... 97 Melanie Swan, Kingston University, UK Chapter 7 Ethical Concerns in Human Enhancement: Advantages in Corporate/Organizational Settings ......... 124 Ben Tran, Alliant International University, USA Section 4 From Far to Near and Near to Far: The Ethics of Distancing Technologies in Education and Warfare Chapter 8 Responsibility and War Machines: Toward a Forward-Looking and Functional Account ................. 152 Jai Galliott, Macquarie University, Australia Chapter 9 Ethical Responsibilities of Preserving Academicians in an Age of Mechanized Learning: Balancing the Demands of Educating at Capacity and Preserving Human Interactivity ................... 166 James E. Willis III, Indiana University, USA Viktoria Alane Strunk, Independent Scholar, USA Section 5 Wrapping Things Up, then Unwrapping Them Again: Integral Visions of Morality in a Technological World, Over Evolutionary Time, with Revolutionary Means, and with Open Questions about the Final Purpose of It All Chapter 10 Bridging Two Realms of Machine Ethics ........................................................................................... 197 Luís Moniz Pereira, Universidade Nova de Lisboa, Portugal Ari Saptawijaya, Universidade Nova de Lisboa, Portugal & Universitas Indonesia, Indonesia Chapter 11 Robots in Warfare and the Occultation of the Existential Nature of Violence ................................... 225 Rick Searle, IEET, USA Chapter 12 Self-Referential Complex Systems and Aristotle’s Four Causes ........................................................ 239 Aleksandar Malecic, University of Nis, Serbia Related References .................................................................................................... ........................ 261 Compilation of References .................................................................................................... ........... 292 About the Contributors .................................................................................................... ................ 325 Index .................................................................................................... ............................................... 329 . (shrink)

La philosophie morale est traditionnellement divisée en trois sous-disciplines : l’éthique appliquée, qui, comme son nom l’indique, s’intéresse aux positions à adopter sur des sujets pratiques ; l’éthique normative, où s’opposent un ensemble de théories sur ce qui devrait être, sur ce qui est bon/mauvais, etc. ; et la méta-éthique, qui étudie des questions non morales, mais relatives à la morale 1 . Cette dernière définition peut paraître floue, mais c’est un flou que rend nécessaire l’hétérogénéité propre à la (...) discipline. En effet, celle-ci est elle-même divisée en plusieurs domaines : l’épistémologie morale, l’ontologie morale, la psychologie morale, la phénoménologie morale et la logique morale (l’analyse des concepts moraux). Il n’est pas impossible de croiser les domaines, à l’instar de David McNaughton qui oppose une théorie ontologique – le réalisme – à une théorie épistémologique – le non-cognitivisme. Le réalisme moral affirme l’existence de propriétés morales non réductibles à des propriétés non morales : un acte est condamnable si et seulement s’il possède, à côté de ses propriétés non morales (il s’agit d’un acte délibéré, prémédité, etc.), la propriété d’être condamnable. Et, quant à lui, le cognitivisme soutient qu’une opinion morale n’est rien de plus qu’un état cognitif, qu’une croyance. Ce que nie le non-cognitivisme. Ainsi, selon McNaughton, le principal argument contre le réalisme moral est non cognitiviste. (shrink)

Raquel Cascales and Luis Echarte focus on the development of practical wisdom and what they call ‘seeing with the heart’ for science students by means of reading science fiction literature. They argue that literature can bring the student into contact with the reality of moral life as moral dilemmas are made concrete by the characters and circumstances in a novel. They provide an analysis of how Aldous Huxley’s Brave New World can be read in the classroom and show how (...) the novel invites students to think about the role of science in society, the evolutionary paradigm, advances in genetic and psychological manipulation, as well as questions concerning human emotions,suffering, and friendship. (shrink)

This article turns to the neglected pedagogical concept of ingenium in order to address some shortcomings of the admiration–emulation model of Linda Zabzebski’s influential exemplarist moral theory. I will start by introducing the problem of the admiration-emulation model by way of a fictional example. I will then briefly outline the concept of ingenium such as it appears in a Renaissance context, looking particularly at the pedagogical writings of Juan Luis Vives. This will set the stage for the next part, (...) looking at how early modern philosopher Benedict Spinoza adopts a Vivesian notion of ingenium, adjusting it so as to fit into the setting of his political theory. Next, I will turn to Spinoza’s use of the concept of ingenium in relation to his portrayal of exemplary persons, offering a pedagogical model of moral exemplarism that can counter some of the perceived problems of the admiration–emulation model as it highlights the necessary fallibility of efficient exemplars as well as acknowledges the socio-political dimension of emotions. Finally, I will lay out some preliminary consequences for educational theory, hoping to offer a way of reconciling moral exemplarism with a more realistic pedagogical and psychological framework. (shrink)

this book concerns the debates on the functions of "imagination" (phantasia, imaginatio) in the arousal of passions in the Aristotelian and post-Aristotelian traditions till the XVIIth Century. The simple fact that often a mental representation is followed by pleasure or sorrow and that these emotions can cause actions, became progressively part of a wider theory of animal and human behaviour. In the case of human behaviour, the "force of imagination" became a kind of general justification of all kind of anomic (...) and irregular behaviour and beliefs, including true paranormal conditions of the body. The book recapitulates the main evolution of this way of seeing passions - from Aristotle to Avicenna and his Latin followers - till the age of the authors who see the inner work of "imagination" as a constant danger for human reason, and imagination itself as faculty to control with care for its propension to be the "advocate" of the "inferior part of the soul", such as Gianfrancesco Pico, Juan Luis Vivés, Pierre Charron, Blaise Pascal and a large part of the French Augustinian Moral Philosophers. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Dans On What Matters Parfit défénd un objectivisme moral sur lequel il espère que les philosophes finiront par converger. Au cœur de cet espoir sont des vérités normatives irréductibles telles que l’affirmation que la souffrance est intrinsèquement mauvaise. Parfit se demande si Nietzsche menace son édifice et lui consacre un chapitre entier chapeautant la discussion du désaccord moral et de la convergence, et conclut que Nietzsche soit n’est pas en vrai désaccord, soit ne raisonne pas dans des conditions satisfaisantes. Je (...) mets ici à l’épreuve la prédiction de convergence de Parfit et montre que Nietzsche pose une menace encore plus sérieuse que ne le prétend Parfit. Je montre que l’idée que la souffrance peut être bonne est intelligible, cohérente et plus complexe que la lecture de Parfit ne le révèle. (shrink)

În acest articol încerc să argumentez opinia că, așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm (...) screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei. Am folosit ca surse principale de investigație articolele lui Kenneth M. Ludmerer, ”American Geneticists and the Eugenics Movement: 1905-1935”, Kathy J. Cooke, ”Duty or Dream? Edwin G. Conklin's Critique of Eugenics and Support for American Individualism”, Jonathan Anomaly, ”Defending Eugenics”, John R. Harding Jr. ”Beyond Abortion: Human Genetics and the New Eugenics”, Michael Boulter, ”Bloomsbury Scientists”, Chapter Title: The rise of eugenics, 1901–14, Michael Ruse and Edward O. Wilson, ”Moral Philosophy as Applied Science” și Goering, Sara, "Eugenics". (shrink)

Tradução para o português do ensaio "Social Morality and Individual Ideal”. Publicado originalmente em Philosophy: The Journal of the Royal Institute of Philosophy, vol. XXXVI, n. 136, p. 1-17, Jan. 1961. Republicado em: STRAWSON, P. F. Freedom and Resentment and Other Essays. Londres: Methuen, 1974. [Routledge, 2008, p. 26-44]. ]. Publicado na coletânea: Ensaios sobre a filosofia de Strawson: com a tradução de Liberdade e ressentimento & Moralidade social e ideal individual. Organizadores: Jaimir Conte & Itamar Luís Gelain. Editora da (...) UFSC, 2015. ISBN: 9788532807250. (shrink)

The chapter replies to Paul Guyer’s (2020) account of the debate between Mendelssohn and Kant about whether humankind makes continual moral progress. Mendelssohn maintained that progress can only be the remit of individuals, and that humankind only “continually fluctuates within fixed limits”. Kant dubs Mendelssohn’s position “abderitism” and explicitly rejects it. But Guyer contends that Kant’s own theory of freedom commits him, malgré lui, to abderitism. Guyer’s risky interpretive position is not supported by examination of the relevant texts in their (...) intellectual context. I first identify the historical origins of the term abderitism, which here signifies the independence of individual progress from social conditions. By contrast, Kant argues that individual progress cannot be independent of the progress of the species, acting as a corporate agent. This arresting position, I argue, must be understood in light of the Stoic ethical-teleological presuppositions generally accepted in eighteenth-century German discussion of human progress. (shrink)

Fericirea este un concept fuzzy. Ea poate fi definită în termeni de a trăi o viață bună sau de a înflori, mai degrabă decât de a experimenta o emoție. Fericirea în acest sens a fost folosită pentru a traduce eudaimonia greacă și este încă folosită în etica virtuții. A existat o tranziție în timp, de la accent pe fericirea virtuții la virtutea fericirii. În psihologie, fericirea este o stare mentală sau emoțională a bunăstării, care poate fi definită, printre altele, de (...) emoții pozitive sau plăcute, variind de la mulțumire până la bucuria intensă. În Vedele hinduse, ānanda semnifică fericirea veșnică, cea care însoțește sfârșitul ciclului de renaștere. Pentru grecii antici, ataraxia este o stare lucidă de echilibru robust, caracterizată de elibertatea continuă de teama primejdiei și îngrijorare. Filosofii consideră că fericirea poate fi înțeleasă ca fiind scopul moral al vieții sau ca aspect al hazardului, explicând fericirea fie ca o stare de spirit, fie ca o viață înfloritoare pentru persoana căreia i se aplică. „Conceptul de fericire este un concept atât de vag încât, în ciuda dorinței fiecărui om de a fi fericit, nimeni nu poate spune niciodată în termeni preciși și coerent ce vrea și dorește cu adevărat. Motivul este că elementele care fac parte din conceptul de fericire sunt în totalitate empirice, adică trebuie împrumutate din experiență, și că în același timp, pentru ideea fericirii, un întreg absolut, este necesar un maxim de bunăstare în starea actuală și cea viitoare. Ori, este imposibil ca o persoană finită să fie atât de perspicace și, în același timp, atât de puternică încât să se presupună că poate crea un concept cert despre ceea ce își dorește cu adevărat. Bogăție? ... Cunoaștere? ... Viață lungă? .. Sănătate? Prin urmare, nu există, în acest sens, un imperativ care să ne impună în sensul strict al cuvântului ce să facem pentru a fi fericiți, deoarece fericirea este un ideal nu al rațiunii, ci al imaginației." (Emmanuel Kant, Critica facultății de judecată) -/- CUPRINS: -/- Fericirea - Definiție - Legătura cu sănătatea fizică - Filozofie - Religie - - Religiile orientale - - - Budism - - - Hinduism - - - Confucianismul - - Religiile abrahamice - - - Iudaismul - - - Catolicismul roman - - - Islam - Psihologie - - Ierarhia nevoilor a lui Maslow - - Teoria autodeterminării - - Psihologie pozitivă - - Măsurarea fericirii - Viziunea economică și politică Ānanda - Diferite sensuri de fericire în filosofia hindusă - - Swami Vivekananda - - Sri Aurobindo - - Advaita vedanta - - Dvaita vedanta - - Vishishtadvaita vedanta - - Sri Ramana Maharshi - Modalități de realizare a ānandei Ataraxia - Epicureismul - Pironism - Stoicism Indici ai fericirii: Fericirea Națională Brută - Definirea FNB - Implementarea FNB în Bhutan - Răspândirea FNB în afara Bhutan - Critica Filosofia fericirii - Grecia antică - - Platon - - Aristotel - - Cinism - - Cirenaicism - - Pironism - - Epicureism - - Stoicism - Roma antică - - Școala lui Sextius - - Augustin de Hippo - - Boețiu - Evul Mediu - - Avicenna - - Al-Ghazali - - Maimonide - - Thomas de Aquino - Perioada modernă timpurie - - Michel de Montaigne - - Jeremy Bentham - - Arthur Schopenhauer - Perioada contemporană - - Władysław Tatarkiewicz - - Herbert Marcuse - - Viktor Frankl - - Robert Nozick - Scientismul - Studiul fericirii - - Sonja Lyubomirsky Teoria (etica) virtuții - Concepte cheie - Istoria virtuții - - „Turnura aretaică” contemporană Consecințialism - Filosofii - - Consecințialismul de stat - - Utilitarism - - Egoismul etic - - Altruismul etic - - Consecințialismul regulilor - - Consecințialismul pe două niveluri - - Consecințialismul motivațional - - Consecințialism negativ - - Etica teleologică - - Actele și omisiunile, și "doctrina actelor și omisiunilor" Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Quand nous lisons un livre passionnant, quand nous passons une bonne soirée avec des amis ou quand nous dégustons des mets raffinés, nous nous trouvons parfois dans un état de plaisir. La notion de plaisir traverse de nombreux champs de recherche en philosophie. Une question centrale reste sans doute celle de sa nature : qu’est-ce donc que le plaisir ? Pour y répondre, une comparaison avec d'autres entités mentales plus familières se révèle fructueuse, et permet de mettre à jour ses (...) spécificités propres. La définition du plaisir doit rendre compte de sa diversité, puisque le plaisir semble toujours se présenter sous des formes multiples : qu'y a-t-il de commun parmi toutes les instances de plaisir ? Par ailleurs, le plaisir semble souvent avoir un objet, ce qui soulève une série de questions : Quel type de chose peut être un objet du plaisir ? Dans quelle mesure l'objet du plaisir constitue-t-il le plaisir lui-même ? Plus généralement, quelle est la nature du lien entre le plaisir et son objet ? Ces questions seront abordées dans la Section 1. Au-delà de ces questions définitionnelles, des questions plus spécifiques se posent concernant la manière dont on peut rendre compte du plaisir dans une optique naturaliste : dans quelle mesure le plaisir est-il une entité qui s’intègre dans une image unifiée du monde dans lequel on vit ? Puisqu'il est généralement entendu que la science manifeste cette ambition unificatrice, comment peut-on rendre compte du plaisir de manière scientifique ? La Section 2 est dédiée à ces questions. Une des principales difficultés rencontrées est que le plaisir ne semble pas neutre. Il paraît plutôt avoir une valeur affective positive, dans un sens qui reste bien sûr à éclaircir. Cette valeur se manifeste d'abord dans le fait que le plaisir est susceptible d'orienter nos actions et réactions : nous sommes typiquement attirés par le plaisir, de la même manière que nous cherchons à éviter la souffrance. C'est l'aspect motivationnel du plaisir. La valeur affective du plaisir semble cependant aller au-delà de son rôle motivationnel, pour donner lieu à des caractéristiques normatives. Non seulement le plaisir motive certaines actions, mais il les justifierait aussi, en fournissant des raisons d'agir qui semblent valides. Plus encore, le plaisir semble bon pour nous, ou nous faire du bien. Il semble donc avoir une valeur prudentielle, en ce qu'il contribuerait à rendre notre vie meilleure. Cela pourrait alors justifier son intégration dans le domaine de la morale. Ces considérations seront l’objet de la Section 3. (shrink)

Résumé Le réalisme, en philosophie de la religion comme en théologie, suppose au moins qu’il existe bien un Dieu qui puisse rendre vraies les propositions théistes comme, ou. À partir de certaines remarques de Wittgenstein, il est possible de contester la pertinence de l’étude de contenus propositionnels associés aux croyances religieuses. L’article vise à critiquer ce refus de l’analyse théorique de ces contenus propositionnels. Il est montré que, loin de décrire les croyances et les pratiques religieuses, Wittgenstein impose une réforme (...) de ces croyances et pratiques à partir d’un fidéisme moral, lui-même dépendant d’un athéisme de principe qui accompagne son intérêt profond pour les questions religieuses. (shrink)

L’œuvre de Judith Butler, largement reconnue pour son apport en études de genre, recèle d’ouvertures nombreuses sur l’animalité et à son rôle dans la constitution de l’humain. Construite en patchwork et sans prétention à la systématicité théorique, elle repose, dans des contextes toujours différents, la problématique de la régulation normative de la vie et de la mort. Aussi, c’est en prenant au sérieux la marge constituante qu’y représente la question animale et par la (re)lecture de ses textes consacrés à l’étude (...) de pratiques esthétiques et artistiques, que cet article propose un décentrement théorique pour penser la question politique des corps qui comptent des animaux. Il étudie, de manière comparée, les happenings publics de L214, 269Life, 269 Libération Animale et Anonymous for the Voiceless. Il suggère que les choix esthétiques de ces différents collectifs reflètent et alimentent un certain regard politique porté sur la cause animale et sa finalité aussi bien que sur le genre de subjectivité politique attribuée ou non aux animaux non-humains. Il montre d’abord que les animaux constituent, chez Judith Butler, d’autres corps qui comptent : il s’agit alors d’introduire la diversité des outils théoriques de læ philosophe qui articulent la dimension publique, esthétique et souvent même artistique de la vie des corps avec la question du politique. C’est cette fondation qui lui permet, ensuite, de s’atteler à l’élaboration d’une cartographie des articulations esthético-politiques dans les performances militantes antispécistes. Y sont discutées une esthétique humanimale subversive et critique du binarisme humain/animal, une esthétique de l’« horreur morale » qui appelle au changement de comportement individuel par la mise en évidence de la violence, et une esthétique de la reconnaissance, qui valorise la possibilité d’une égalité radicale entre humains et non-humains dans le partage de la précarité de toute vie et du deuil public de chaque mort. (shrink)

Previzualizare carte Așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului (...) nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. CUPRINS Eugenia - Istorie - - Origine și dezvoltare - - Nazismul și declinul eugeniei - - Renașterea moderna a eugeniei - Semnificații și tipuri - - Metode de implementare - Argumente - - Eficacitate - - Pierderea diversității genetice - - Etica - - - Opoziţia - - - Suport Istoria eugeniei - Istorie - - Filosofii pre-galtoniene - - Teoria lui Galton - - Charles Davenport - - Regatul Unit - - Statele Unite - - Australia - - Brazilia - - - Fundația Rockefeller în Brazilia - - Canada - - Germania - - - Coloniile germane din Africa - - - Coloniile germane din Pacific - - - Caraibe și America de Sud - - Japonia - - Coreea - - China - - Singapore - - Alte țări - - Marginalizarea după al doilea război mondial - Eugenica modernă, ingineria genetică și reevaluarea etică - - Cipru - - China - - Japonia - - Rusia - - Statele Unite - - Israel - - Reevaluarea etică Darwinismul social - Originea termenului - Utilizare - Susținătorii - Ipoteze legate de schimbarea și evoluția socială Noua eugenie - Istorie - Critică - Semiotica - Genetica și avortul - - Legalitatea avortului selectiv - - Testarea genetică pentru sindromul Down - - Susținătorii avortului selectiv al persoanelor cu dizabilități - - Opoziția față de avortul selectiv al persoanelor cu dizabilități Diagnoza genetică de preimplantare - Probleme etice - - Dizabilităţi - - Trăsături intersex - Obiecții religioase - Factori psihologici Etica eugeniei Viitorul eugeniei Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Las relaciones entre Nietzsche y América Latina están marcadas por el desencuentro. Lo cual no implica que Nietzsche no haya sido leído en Latinoamérica; pero es diferente aludir a Nietzsche, a asumir una perspectiva nietzscheana. Por eso, en vez de usar a Nietzsche para analizar su moral, para desplazar el punto de vista, en América Latina se moraliza a Nietzsche al ponerlo al servicio de esa moral, dejándola indemne. El caso de la filosofía latinoamericana es síntoma de ese desencuentro: en (...) tanto pensamiento de lo uno, no puede servirse del pensamiento nietzscheano, ya que es imposible construir un pensamiento del origen y la unidad desde un pensamiento de lo múltiple, como el de Nietzsche. Explorar y explotar al máximo ese desencuentro, sin intentar subsanarlo, permite construir la relación entre Nietzsche y América Latina en términos nietzscheanos, lo que implicaría deshacerse de la idea misma de América Latina en tanto sujeto, para concentrarse en la disección de sus fuerzas y en la potencia y miseria de sus pasiones. (shrink)

Descartes ne joue pas, dans la pensée de Heidegger, un rôle limité à l'interprétation de l'histoire de la philosophie. Lorsque Sein und Zeit entreprend de déterminer le mode d'être propre et irréductible du Dasein, Heidegger doit entrer en confrontation avec certes Husserl, mais surtout, par-delà la « conscience » husserlienne, avec Descartes lui-même. Car l'ennemi mortel du Dasein, cest l'ego du cogito. Dans quelle mesure cette rivalité n'induit-elle pas aussi une similitude? Die Rolle, die Descartes in dem Denken von Heidegger (...) spielt, darf nicht in dem Feld seiner Deutung der Geschichte der Philosophie eng begrenztwerden. Denn, als Sein und Zeit eine Bestimmung der eigentümlicheigentlichen Seinsweise des Daseins hervorzubringen unternimmt, setzt die « Destruktion der Geschichte der Ontologie » eine Auseinanderstzung nicht nur mit Husserl, sondern auch, über Husserl hinaus, gerade mit Descartes vor. Der Todfeind des Daseins ist das ego, das aus dem cogito stammt. Inwiefern aber diese ständige Gegenüberstellung eine tiefe Nachahmung hinweise ? (shrink)

In this paper I present reasons for us to accept the hypothesis that suspended judgment has correctness conditions, just like beliefs do. Roughly put, the idea is that suspended judgment about p is correct when both p and ¬p might be true in view of certain facts that characterize the subject’s situation. The reasons to accept that hypothesis are broadly theoretical ones: it adds unifying power to our epistemological theories, it delivers good and conservative consequences, and it allows us to (...) assess processes of reasoning involving attitudes of suspended judgment. (shrink)

Are philosophy and literature allies or enemies in Jorge Luis Borges's fictions? In this paper, I argue that Borges can satisfy membership in the allies camp because his fictions provide the imaginative scenarios the allies believe are so necessary to this coalition; however, because his stories question philosophy's hold on reality, they can also seem to fall into the enemies camp by countervailing any claim philosophy has on reality and truth; although, ultimately, the manner in which Borges forges an (...) alliance between philosophy and literature will be for reasons not traditionally accepted by those in either the allies or enemies camps. (shrink)

Des lecteurs dune récente livraison de Monist, The Relevance of Charles Peirce, pourraient chercher l'actualité de Peirce chez des philosophes contemporains influencés par lui. J'essaie de montrer que Peirce est actuel parce que son apport principal, le pragmatisme, se rattache profondément à des sujets qui nous sont familiers. Formé dans la tradition cartésienne et kantienne de l'epistemologie, l'oeuvre de Peirce intéresse les héritiers de cette tradition.Cependant, son pragmatisme fait apparaître les hésitations de cette tradition qui offre à ses héritiers une (...) incertitude epistemologic ue générale dont l'effet est de les engager vers un fondationalisme égocentrique qui isole plusieurs philosophes de l'actualité. Readers of the recent Monist publication, The Relevance of Charles Peirce (La Salle, Illinois, 1983) may seek to locate Peirce's « relevance » in the number of contemporary philosophers influenced by any aspect of his work.I argue, instead, that Peirce is relevant because his central work, pragmatism, relates deeply to matters immediately at hand. Since he is trained in Cartesian-Kantian tradition of epistemology, Peirce's work interests disciples of that tradition. In the end, however, his pragmatism discloses the errent tendency of that tradition : to offer its disciples over-generalized epistemological uncertainty and, therefore, the compensatory need to engage in egocentric foundationalisms. These foundationalisms isolate many contemporary philosophers from « mutters immediately at hand ». (shrink)

Foundational ontologies, central constructs in ontological investigations and engineering alike, are based on ontological categories. Firstly proposed by Aristotle as the very ur- elements from which the whole of reality can be derived, they are not easy to identify, let alone partition and/or hierarchize; in particular, the question of their number poses serious challenges. The late medieval philosopher Dietrich of Freiberg wrote around 1286 a tutorial that can help us today with this exceedingly difficult task. In this paper, I discuss (...) ontological categories and their importance for foundational ontologies from both the contemporary perspective and the original Aristotelian viewpoint, I provide the translation from the Latin into English of Dietrich's De origine II with an introductory elaboration, and I extract a foundational ontology–that is in fact a single-category one–from this text rooted in Dietrich's specification of types of subjecthood and his conception of intentionality as causal operation. (shrink)

Ontologies are some of the most central constructs in today's large plethora of knowledge technologies, namely in the context of the semantic web. As their coinage indicates, they are direct heirs to the ontological investigations in the long Western philosophical tradition, but it is not easy to make bridges between them. Contemporary ontological commitments often take causality as a central aspect for the ur-segregation of entities, especially in scientific upper ontologies; theories of causality and philosophical ontological investigations often go hand-in-hand, (...) and were essentially inseparable in medieval thought. This constitutes the foundation for a bridge, and this article analyzes the causality-based ontology of the late medieval philosopher Dietrich of Freiberg from the viewpoint of today's upper-ontology engineering. In this bridging attempt, it offers a translation into English of the first part of Dietrich's De origine (abbreviated title) that is a compromise between traditional scholarly translations of medieval Latin philosophical texts and contemporary ontology. (shrink)

Logic arguably plays a role in the normativity of reasoning. In particular, there are plausible norms of belief/disbelief whose antecedents are constituted by claims about what follows from what. But is logic also relevant to the normativity of agnostic attitudes? The question here is whether logical entailment also puts constraints on what kinds of things one can suspend judgment about. In this paper I address that question and I give a positive answer to it. In particular, I advance two logical (...) norms of agnosticism, where the first one allows us to assess situations in which the subject is agnostic about the conclusion of a valid argument and the second one allows us to assess situations in which the subject is agnostic about one of the premises of a valid argument. (shrink)