Một đại gia hàng đầu thế giới trong ngành kinh doanh giết mổ gia súc, chế biến thịt có xuất xứ Brazil là JBS SA đang chịu áp lực lớn từ các nhóm hoạt động môi trường toàn cầu. JBS đang làm hồ sơ niêm yết cổ phiếu tại SGD New York (NYSE), với hy vọng sẽ có thể bắt đầu niêm yết cuối 2023. Tuy vậy, họ bị tố cáo đã gây tác động tiêu cực qua việc phá rừng, (...) thúc đẩy tiêu cực biến đổi khí hậu và hàng loạt các vấn đề liên quan. (shrink)

Hui Shi (370-310B.C.E.?) is a unique one among the pre-Qin scholars. The object and orientation of his scholarship emphasized on “chasing after the materials” or the research for objective knowledge of natural things. He shows a tendency of tolerating and advocating diversity and variety, and intentionally pursuing new and unusual ideas. In certain degree he judges the value of knowledge by its truthfulness rather than its usefulness. As pointed out by Wing-tsit Chan, Hui shi represents a “tendency in ancient China (...) toward intellectualism for its own sake”. (shrink)

Representing the kinetic state of a patient (posture, motion, and activity) during vital sign measurement is an important part of continuous monitoring applications, especially remote monitoring applications. In contextualized vital sign representation, the measurement result is presented in conjunction with salient measurement context metadata. We present an automated annotation system for vital sign measurements that uses ontologies from the Open Biomedical Ontology Foundry (OBO Foundry) to represent the patient’s kinetic state at the time of measurement. The annotation system is applied (...) to data generated by a wearable personal status monitoring (PSM) device. We demonstrate how annotated PSM data can be queried for contextualized vital signs as well as sensor algorithm configuration parameters. (shrink)

The netherworld marriage or the wedding for dead persons is a folk religious ritual in ancientChina. It is based on ancient Chinese folk belief of afterlife in the netherworld. Through a textual research and investigation based on relevant historical records and other ancient documents, as well as some archeological discoveries, this paper tries to give a brief account of the origin and development of netherworld marriage and its cultural and ideological background in ancient China. It finds that netherworld marriage might (...) originate from human sacrifice in early ancient times, and its name varies in different periods. It has gone through its prevailing in the Tang Dynasty, declining in the Song and Yuan Dynasties, and reviving again in the Ming and Qing Dynasties. During the long history, this custom was generally criticized and condemned by orthodoxy Confucian intellectuals, yet it was practiced and sometimes even prevailed among both noble class and common people, due to its deep root in the folk belief. The paper also intends to clarify some misconceptions and misunderstandings concerning the study of this unique cultural phenomenon. (shrink)

What the authors attempt to address in this paper is a Kantian question: not whether, but how is cross -cultural understanding possible? And specifically, what is a more effective approach for cross -cultural understanding? The answer lies in an analysis of two different models of cross -cultural understanding, that is, propositional and hermeneutic understanding. To begin with, the author presents a linguistic interpretation of culture, i.e., a culture as a linguistically formulated and transmitted symbolic system with its conceptual core as (...) a scheme of basic cultural presuppositions, which it referred to as a cultural language. After exploring the essential role of cultural presuppositions in cross -cultural understanding, the author discusses the traditional model of cross -cultural understanding, namely, the propositional model. Through critically examining the two popular versions of the propositional model, i.e., the projective approach and the adoptive approach to cross -cultural understanding, it is found that cross -cultural propositional understanding is doomed to failure. To move us beyond the absolutism -relativism trap embedded within propositional understanding, the author first introduces and discusses Hans-Georg Gadamer’s hermeneutic understanding, and then applies Hans-Georg Gadamer’s hermeneutic model of understanding to cross -cultural understanding. It is finally concluded that cross -cultural understanding is essentially hermeneutic—including the case of cultural learning, not propositional. Therefore, cross -cultural understanding is hermeneutically possible. (shrink)

The current discussions of conceptual schemes and related topics are misguided; for they have been focused too much on the truth-conditional notions of meaning/concepts and translation/interpretation in Tarski's style. It is exactly due to such a Quinean interpretation of the notion of conceptual schemes that the very notion of conceptual schemes falls prey to Davidson's attack. We argue that what should concern us in the discussions of conceptual schemes and related issues, following the initiatives of I. Hacking, T. Kuhn, and (...) N. Rescher, is not the truth-values of assertions, but rather the truthvalue-status of the sentences used to make the assertions. This is because the genuine conceptual innovation between alternative theories/languages does not lie in differences in determining the truth-values of their sentences, but turns on whether these sentences have truth-values when considered within the context of a competing one. The core of conceptual relativism does not consist in the claim that different conceptual schemes may yield incommensurable truth claims, but rather that different conceptual schemes may yield incompatible truth-value-status and therefore lead to distinct perceptions of reality. Conceptual schemes are no longer seen as sentential languages consisting of a set of sentences accepted as true, but rather seen as metaphysical presuppositions of presuppositional languages.[ABSTRACT FROM AUTHOR]. (shrink)

This comprehensive volume features the proceedings of the Third International Workshop on Logics for New-Generation Artificial Intelligence and the International Workshop on Logic, AI and Law, held in Hangzhou, China on September 8-9 and 11-12, 2023. The collection offers a diverse range of papers that explore the intersection of logic, artificial intelligence, and law. With contributions from some of the leading experts in the field, this volume provides insights into the latest research and developments in the applications of logic in (...) these areas. It is an essential resource for researchers, practitioners, and students interested in the latest advancements in logic and its applications to artificial intelligence and law. (shrink)

The subtle and complex relation between Confucianism and modern democracy has long been a controversial issue, and it is now again becoming a topical issue in the process of political modernization in contemporary China. This paper argues that there are some quite basic early Confucian values and principles that are not only compatible with democracy, but also may become the theoretic foundation of modern democracy in China. Early Confucianism considers 'the people's will' as the direct representative of 'Heaven's will', with (...) which it legitimizes political power. Confucian theory of 'human nature is good' endorses equal potential good for every man. These principles can be used in reasoning towards a system of democracy. In terms of decision-making, the Confucian 'Doctrine of the Mean' accords with certain democratic principles. The independent personality and committed individualism advocated by early Confucianism is a required civic merit in a democratic society. These fundamental Confucian principles, through contemporary hermeneutics, may provide a philosophic grounding for democracy and support the construction of a democratic system with a Chinese dimension. To get democracy rooted in the spirit of traditional Chinese culture will benefit the healthy and smooth development of democracy in China. (shrink)

In this paper, I provide a framework for accounting for the self, based on a reconstruction of Galen Strawson’s “theory of SESMETs,” or the Pearl view, with Barry Dainton’s continuous consciousness thesis. I argue that the framework I provide adequately accounts for the self and is preferable to solely adopting either Strawson’s or Dainton’s theory. I call my reconstruction the “Necklace” view of the self.

In a gradually more interlinked world, the formation of collaborations with partners is increasingly regarded as an important driver for generating innovation. Although multidimensional proximities are important factors influencing interorganizational coinnovation performance, relevant empirical studies have not reached consistent conclusions. By focusing on organizational dyad and including intraorganizational collaboration network inefficiency as a moderating variable, we explore the effects of multidimensional proximities on interorganizational coinnovation performance. By reference to 5G patent data collected in China between 2011 and 2020, the research (...) results based on the quadratic assignment procedure (QAP) model show that geographical proximity, cognitive proximity, and institutional proximity all improve interorganizational coinnovation performance. (shrink)

Confucianism has a deep influence on the opinion of value priority in traditional Chinese culture, which consider the value of morality prior to that of utility; the value of moral merit prior to that of intelligent; the value of group prior to that of individuals; the value of peace and safety prior to that of freedom and liberty; the value of harmony prior to that of conflict. This kind of value priority has performed very important and positive functions in Chinese (...) culture, along with certain side-effects. Under the context of globalization, it is possible for the Chinese and Western values to complement each other in fusional harmony. (shrink)

Although being widely considered as only a Western tradition, individualism is not absent in traditional Chinese philosophy and culture. In some of the classic Chinese philosophic works such as Zhuangzi, we can clearly identify some elements which can be appropriately attributed to “individualism”, such as the awareness of individual “self” as an independent and unique existence, advocating individual freedom and liberty, emphasizing on the value and dignity of individual life, favoring individuals’ autonomy and privacy, pursuing unconstrained development in personality and (...) spirituality. However, due to its particular pre-Qin social cultural background and its unique Daoist philosophic origin, this kind of individualism in Zhuangzi has its own unique characteristics, which has made it distinguishable from the variety of other individualist thoughts emerged in different times and places in the West. Zhuangzi has a dynamic and open view on individual or “self”, he does not consider individuals as fixed and interchangeable “atoms” but as dynamic, changing and unique beings, he set the unlimited and indefinable Dao as the only and ultimate source for individuals to conform to, thus to release individual mind into an realm of infinite openness and freedom. Zhuangzian individualism is “inward” rather than “outward”, which means while concentrating on individuals’ freedom of spirit and innate nature, it cares less about individuals’ outside material interests and rights in social reality, and does not encourage competition and rivalry among individuals. The special type of individualism in Zhuangzi has a profound influence on Chinese culture, providing a spiritual space for the development of individuality and personality in ancient China. It also provides an alternative understanding of individual as an existence. (shrink)

The theory about human desire is one important component in early Confucian theory of humanity. It is worth our attention that Pre-Qin Confucians never put human desire at the absolute opposite position to the Heavenly Principle, as their successors do. Contrarily, they generally believe that the desire is the inseparable property of normal human nature, and making efforts to satisfy the human desire is reasonable. Only in terms of reducing the conflicts between human desire and the limited resources they advocate (...) a moderate abstinence. [key words] Pre-Qin Confucianism; the theory of human nature; human nature is good; human desire. (shrink)

The thorny problem, which we are confronted with in translating the term of “Sein”(Being) from western Philosophy into Chinese, highlights the ambiguity, paradoxy and vagueness of the issue of Sein from a specific viewpoint. Although there is no exact equivalent in Chinese for the word of “Sein”, we use several different words to express the meanings consisted in the issue of “Sein”. By comparison we may find that what is discussed by Zhuang Zi using the terms of “Shi” and “Fei” (...) are just in a considerable degree the same issue discussed by Heidegger using the terms of “Sein” and “Dasein”. However, they gave different opinions to the issue, which show their divergence in their philosophic thinking. (shrink)

The important feature of Dao as a philosophic category in early Confucian philosophy is its prominent practical and historical properties, which make it different from those western metaphysic categories. Confucianism emphasizes that the Dao can not be separated with the practice and the history of human being, thus the Tao should be explored in peoples’ social activities and history. They believe that the Tao only lives in the historical tradition and can only be demonstrated by the narrative of history. The (...) historical and practical properties of Dao incarnated the unity of epistemology and axiology, and integrated the value of both “Dao” and “De”. It also spots the conjunction between Confucianism and the historical materialism that persists on the standpoint of dialectic and practice. (shrink)

In the Pre-Qin time, pursuing “Dao” was the main task in the scholarship of most of the ancient Chinese philosophers, while the Ancient Greek philosophers considered pursuing “Truth” as their ultimate goal. While the “Dao” in ancient Chinese texts and the “Truth” in ancient Greek philosophic literature do share or cross-cover certain connotations, there are subtle and important differences between the two comparable philosophic concepts. These differences have deep and profound impact on the later development of Chinese and Western philosophy (...) and culture respectively. Interestingly, while the modern Chinese philosophy has gradually accepted and established the Western conception of “Truth” on its way towards modernization, the “post-modern” Western philosophy is just undergoing a process of deconstructing its traditional concept of “Truth”, thus, in a certain sense, going closer to the traditional Chinese “Dao”. From a comparative, relative and dynamic perspective, there could possibly be a fusion of horizon between the Chinese “Dao” and the Western “Truth”. (shrink)

The event that King Kuai of Yan demised the crown to his premier Zizhi, is a tentative way of political power transmission happened in the social transforming Warring States Period, which was influenced by the popular theory of Yao and Shun’s demise of that time. However, this tentative was obviously a failure, coming under attacks from all Confucian, Taoist and Legalist scholars. We may understand the development of the thinking concerning the issue of political legitimacy during the Warring States Period (...) by analyzing the different commentaries by different schools on this unusual event, and get some beneficial inspirations. (shrink)

The fundamental task of philosophy is to seek for “Shi” or “Being”. One of the features of Chinese Philosophy is that it seeks “Shi是(Bing)” through“shi实(fact)”, “shi事(event)”, “shi史(history)”, “shi时(time)”, “shi势(trend)”, which constituted the general context of understanding and hermeneutic of “Shi(Bing)”in Chinese philosophy. This also represents the practical, humanistic and dialectic features of Chinese philosophy.

Recent psychological research shown that the places where we live are linked to our personality traits. Geographical aggregation of personalities has been observed in many individualistic nations; notably, the mountainousness is an essential component in understanding regional variances in personality. Could mountainousness therefore also explain the clustering of personality-types in collectivist countries like China? Using a nationwide survey (29,838 participants) in Mainland China, we investigated the relationship between the Big Five personality traits and mountainousness indicators at the provincial level. Multilevel (...) modelling showed significant negative associations between the elevation coefficient of variation (Elevation CV) and the Big Five personality traits, whereas mean elevation (Elevation Mean) and the standard deviation in elevation (Elevation STD) were positively associated with human personalities. Subsequent machine learning analyses showed that, for example, Elevation Mean outperformed other mountainousness indicators regarding correlations with neuroticism, while Elevation CV performed best relative to openness models. Our results mirror some previous findings, such as the positive association between openness and Elevation STD, while also revealing cultural differences, such as the social desirability of people living in China’s mountainous areas. (shrink)

This essay examines Gensler's general consistency principle (GR) and its application to the moral permissibility of abortion. The central claim is that applying GR to abortion leads to the conclusion that abortion is morally impermissible. The essay presents two objections to this claim, which challenge the validity of GR and the manner in which it is applied to abortion. The first objection (O1) states that it is impossible to accurately judge the potential of an object to become a rational being, (...) while the second objection (O2) argues that applying GR to abortion involves the invalid use of a set of potential rational beings rather than a specific instance. Both objections reveal difficulties in applying GR to abortion, undermining the claim that using GR results in the moral impermissibility of abortion. (shrink)

This work presents a nuanced understanding of broader perception and cognition by examining functional relations, physical dependence, and temporal range. These concepts contribute to a more comprehensive understanding of the complex nature of perception and its connection to external stimuli.

The feeling (quale) brings the "Hard Problem" to philosophy of mind. Does the subjective feeling have a non-ignorable impact on Intelligence? If so, can the feeling be realized in Artificial Intelligence (AI)? To discuss the problems, we have to figure out what the feeling means, by giving a clear definition. In this paper, we primarily give some mainstream perspectives on the topic of the mind, especially the topic of the feeling (or qualia, subjective experience, etc.). Then, a definition of the (...) feeling is proposed through a thought experiment, the "semi-transparent room". The feeling, roughly to say, is defined as "a tendency of changing input representations by representing its inner state". Also, a formalized definition is given. The definition does not help to verify "having the feeling", but it helps to provide evidence. Based on the definition, we think these are the hard problems of intelligence — whether the "innate" feeling plays an important role in Intelligence, whether the difference between the "simulated" feeling and the "innate" feeling will have a significant influence on Artificial General Intelligence (AGI), and, if so, where the "innate" feeling comes from and how to make an artificial agent possess it. (shrink)

Background: Postoperative pneumonia is a preventable complication associated with adverse outcomes, that greatly aggravates the medical expenses of patients. The goal of our study is to identify risk factors and outcomes of postoperative pneumonia.

The Purpose of this study was to investigate the effect of cloud mobile learning and creative environment on college student’s creativity performance. A nonequivalent pretest-posttest quasi-experimental design was used in this research. The objects were two freshman classes selected from a public university and randomly assigned to the experimental group and the control group. A learning activity named Amphibious Mechanical Beast was conducted in this teaching experiment. The experimental was taught using cloud mobile learning, while the control group was taught (...) using the traditional (usual) way. Participant student’s design performances before and after the experiment were evaluated. Creative Environment Scale was used to collect data of student’s perception of creative environment. Additionally, an open ended questionnaire was used to realize student’s learning processes. The one-way analysis of covariance (ANCOVA) and the two-way analysis of covariance were performed in this research. After data coding, relative concepts, themes, and theories were integrated and developed. Finally, the findings were proposed according to result of qualitative data analysis. Those main results of this research were: 1.Cloud mobile learning had a positive effect on student’s creative process. Most participant students thought cloud mobile device using convenient and prompt while learning. Cloud mobile learning improved student active participation, and was student-centered rather than teacher-centered. Participant student’s high order thinking abilities could be improved by receiving information and discussing anytime and anywhere. Those high order thinking included problem solving, critical thinking, and creative thinking. Nevertheless, minor participant students’ learning was influenced by past learning habits and insufficient devices. 2. Cloud mobile learning had positive effects on newness, elaborateness, and total aspect of creative products. 3. Perceptions of creative environment had positive effects on preparation stage and reaction stage of creative process. 4. Perceptions of creative environment which were above a certain level had positive effects on creative products. 5. Cloud mobile learning had positive effects on preparation stage of students’ creative process who had lower perceptions of creative environment. 6. Cloud mobile learning had positive effects on value of students’ creative products who had lower perceptions of creative environment. 7. Cloud mobile learning had positive effects on total aspect of students’ creative products who had higher perceptions of creative environment. Finally, recommendations and suggestions were addressed for implementation of cloud mobile learning and future studies based on results of this research. (shrink)

The year 2020 and 2021 have been decimated by the pandemic, leading to outbound vacations largely scrapped. Staycation, a typical domestic journal, has then been adopted by those who are tired of self-isolation for so long. This study aims to explore and assess the drivers exerting impact on attitude of tourists toward staycation and the interrelationship among the research constructs is also examined. A quantitative analysis is employed for evaluating the roles of reduced risk perception, benign envy, and perceived benefits (...) as they exert the effect on attitude toward staycation. An online questionnaire survey was used, and a total of 213 samples were collected from target respondents in Hong Kong, which were still under lockdown at the time of the study. The results of the study showed that reduced risk perception, benign envy as well as perceived benefits will influence tourists’ attitude toward staycation. The managerial and theoretical implications of the results are discussed based on the significant relationships identified in the study. (shrink)

TTCT - Những đứa trẻ thuộc thế hệ Alpha (sinh từ năm 2011-2025) khi vừa chào đời đã được bủa vây bởi công nghệ. Chính vì thế, nhu cầu về ứng dụng công nghệ trong học tập không chỉ dừng lại ở công cụ lưu trữ, giao tiếp thông thường, mà trở nên bao trùm và ranh giới giữa học tập, giải trí và việc thể hiện lối sống bị xóa nhòa.

Được mừng tuổi có thích hay không, điều này còn tùy thuộc tính cách, quan niệm từng người. -/- Nhưng hôm nay, ngày đầu năm 1-1-2024, được mừng tuổi thì tôi cảm thấy rất thích thú. Vì đó chính là “em”: sales.

Cải tiến phương pháp lượng giá tài nguyên và di sản sử dụng nguyên lý bán dẫn giá trị và hệ xử lý thông tin SM3D. Lý thuyết sử dụng trong bài: • Total economic value (Adger et al., 1995) • Mindsponge theory (Quan-Hoang Vuong, 2023) và khung ra quyết định mindspongeconomics (Khuc, 2022) • Tháp văn hóa (Khuc, 2023) • Lý thuyết nguyên lý bán dẫn giá trị (Q.-H. Vuong, 2021) • Hệ xử lý thông tin (lý thuyết quản (...) trị tri thức) SM3D (Nguyen, 2023; Q. H. Vuong et al., 2022) . (shrink)

O argumentare a importanței dualiste a emoțiilor în societate, individual și la nivel de comunitate. Tendința actuală de conștientizare și control al emoțiilor prin inteligența emoțională are un efect benefic în afaceri și pentru succesul activităților sociale dar, dacă nu suntem atenți, poate duce la o alienare ireversibilă la nivel individual și social. Lucrarea se compune din trei părți principale: Emoții (Modele ale emoțiilor, Procesarea emoțiilor, Fericirea, Filosofia emoțiilor, Etica emotiilor), Inteligența emoțională (Modele ale inteligenței emoționale, Inteligența emoțională în cercetare (...) și educație, Filosofia inteligenței emoționale, Inteligența emoțională în filosofia orientală) și Inteligența emoțională în organizații (Munca emoțională, Filosofia inteligenței emoționale în organizații, Critica inteligenței emoționale în organizații, Etica inteligenței emoționale în organizații). În Concluzii prezint un rezumat al afirmațiilor din lucrare. CUPRINS: Abstract 1. Emoții 1.1 Modele ale emoțiilor 1.2 Procesarea emoțiilor 1.3 Fericirea 1.4 Filosofia emoțiilor 1.5 Etica emoțiilor 2. Inteligența emoțională 2.1 Modele ale inteligenței emoționale 2.1.1 Modelul de abilități al lui Mayer și Salovey 2.1.2 Modelul mixt al lui Goleman 2.1.3 Modelul mixt al lui Bar-On 2.1.4 Modelul de trăsături al lui Petrides 2.2 Inteligența emoțională în cercetare și educație 2.3 Filosofia inteligenței emoționale 2.3.1 Inteligența emoțională în filosofia orientală 3. Inteligența emoțională în organizații 3.1 Munca emoțională 3.2 Filosofia inteligenței emoționale în organizații 3.3 Critica inteligenței emoționale în organizații 3.4 Etica inteligenței emoționale în organizații Concluzii Bibliografie DOI: 10.13140/RG.2.2.32991.20640. (shrink)

O scurtă retrospectivă a virusul COVID-19 care a cauzat actuala pandemie, a cilului său de viață și a istoriei sale. Reacții, măsuri și efecte ale pandemiei COVID-19. O prezentare a diverselor abordări filosofice, cu accent pe filosofia morții, ecopsihanaliză, și apel la filosofiile lui Sigmund Freud și Albert Camus. DOI: 10.13140/RG.2.2.17900.59528.

Giải quyết biến đổi khí hậu và ô nhiễm môi trường đang và sẽ là thách thức lớn của nhân loại trong thế kỷ 21. Con người không còn nhiều thời gian để sửa chữa, phục hồi đưa hệ sinh thái môi trường (tự nhiên) trở về trạng thái an toàn. Trong khi các nỗ lực trong thời gian qua chưa thực sự hiệu quả thì COP26 mở ra cơ hội lớn để nhân loại tiến gần đến mục tiêu kiềm (...) chế nhiệt độ của trái đất không vượt quá 1.5 độ C. Mặc dù Việt Nam cùng với 146 quốc gia trên thế giới đã có cam kết mạnh mẽ nhất trong việc giảm phát thải vào năm 2050, tuy nhiên việc cụ thể hóa cam kết thông qua các giải pháp sáng tạo là rất quan trọng. Sử dụng (áp dụng, vận dụng) hệ sáng tạo 3D và nguyên lý bán dẫn giá trị, tác giả đề xuất hệ sinh thái “giải pháp trụ cột” cần thực hiện gồm có tăng cường thông tin, truyền thông, nghiên cứu khoa học về môi trường (biến đổi khí hậu, ô nhiễm môi trường...); xây dựng, chuyển đổi và nâng cao văn hóa và môi trường; đẩy mạnh phát triển kinh tế gia tăng phúc lợi; xây dựng (chuyển đổi) lớp doanh nhân có văn hóa, trách nhiệm môi trường; tăng cường mở rộng sự hợp tác quốc tế về mọi mặt đặc biệt là trong lĩnh vực kinh tế, truyền thông và khoa học; và thực thi các giải pháp nêu trên một cách kỷ luật. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Dans cette contribution, j'examinerai l'argument qui renvoie dos à dos le théisme et l'athéisme et qui structure la présentation de l'alternative que constitue le Dieu à venir. N'étant ni adhérant, ni sympathisant du réalisme spéculatif, je ne proposerai pourtant pas de critique externe de la philosophie de la religion proposée par Meillassoux. De manière heuristique, je vais tenir pour acquis Après la finitude et je montrerai ce qui me semble être les faiblesses de l'argument, critiques rendant finalement peu crédible l'affirmation (...) que peut encore venir un Dieu qui ne serait ni le Dieu métaphysique, ni le Dieu du sentiment religieux. Pour cela, je vais reprendre le dilemme spectral (Meillassoux) et discuter la cohérence du concept de Dieu à venir ainsi que sa pertinence pour résoudre le dilemme. Il apparaitra alors que si l'on admet la contingence absolue, on ne peut croire raisonnablement en un Dieu, même à venir. D'où le désespoir absolu. (shrink)

Automatizarea şi informatizarea nu mai reprezintă astăzi un simplu deziderat pentru bibliotecile româneşti. Dimpotrivă, ele sunt o realitate ce, pe zi ce trece, prinde contururi mai extinse, devenind mediul nostru cotidian. Cu cât ne sunt însă mai "apropiate" cu atât mai mult ele devin şi o sursă de sfidări şi de confruntare. Cu ce anume ne confruntă însă - în primul rând şi în esenţă - automatizarea şi informatizarea, în general, şi cea a activităţii de informare, în special? Ca orice (...) întrebare pusă în mod serios şi aceasta trebuie să fie însă mai întâi lămurită cu privire la structura şi natura ei proprie. Ceea ce - din punct de vedere structural - ne izbeşte din capul locului la această întrebare este faptul că, în structura ei este cuprins deopotrivă şi în mod explicit şi cel care ridică întrebarea. Astfel spus, în ea, noi înşine suntem aceia care, aflaţi în faţa unei confruntări, ne întrebăm despre noi înşine. Apoi: în şi prin această întrebare, însăşi sarcina cu care ne confruntăm - adică automatizarea şi informatizarea - devine şi ea dizlocată din toposul său pur destinai şi se eliberează pentru întâlnirea unei sfidări organice. (shrink)

În acest articol încerc să argumentez opinia că, așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm (...) screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei. Am folosit ca surse principale de investigație articolele lui Kenneth M. Ludmerer, ”American Geneticists and the Eugenics Movement: 1905-1935”, Kathy J. Cooke, ”Duty or Dream? Edwin G. Conklin's Critique of Eugenics and Support for American Individualism”, Jonathan Anomaly, ”Defending Eugenics”, John R. Harding Jr. ”Beyond Abortion: Human Genetics and the New Eugenics”, Michael Boulter, ”Bloomsbury Scientists”, Chapter Title: The rise of eugenics, 1901–14, Michael Ruse and Edward O. Wilson, ”Moral Philosophy as Applied Science” și Goering, Sara, "Eugenics". (shrink)

Metaphysical analysis of the Death and the Dying!

„Strategia noastră a fost de a gândi un text util pentru profesori, dar de a-l scrie mai ales pentru studenți. Etica este interesantă cu precădere atunci când pune în joc intuiții morale sau valori diferite și când ne confruntăm cu dileme în care decizia nu este evidentă, iar dezacordul este rezonabil. Prin urmare, am încercat să ne ferim pe cât a fost posibil de verdicte și de simpla enumerare a unor interdicții. Veți observa că, de cele mai multe ori, exercițiile (...) și temele de discuție nu au soluții impuse. Nu pentru că autorii manualului nu ar adera la anumite soluții (poate nu la aceleași!), ci pentru că ni s-a părut mult mai importantă conturarea problemelor. Dilemele și întrebările deschise generează dezbateri și prilejuiesc reflecție. Sentințele, pe de altă parte, tind să ucidă discuția și să prilejuiască mai curând reacții de îmbrățișare sau de respingere vehementă. Dacă vom ajunge, în comunitățile noastre profesionale și în societate, să vorbim mai mult unii cu alții și mai puțin unii la alții, vom fi făcut probabil un pas major în direcția corectă pentru dezvoltarea unei atitudini morale.” (Autorii). (shrink)

Nu cu foarte mult timp în urmă, grupul de teorie socială şi politică din cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/56815 „Societatea bazată pe cunoaştere-cercetări, dezbateri, perspective”, a publicat, tot la editura Institutul European, lucrarea Concepte şi teorii social-politice. Volumul de faţă reprezintă un nou pas al grupului nostru de lucru în realizarea proiectului inaugurat prin publicarea acelei lucrări. Este vorba, reamintesc, despre proiectul elaborării unor volume care să-i ajute pe cei interesaţi în iniţierea (lor sau a altora) în teoria (şi în special (...) filosofia) politică, mai ales în dezvoltările sale conceptuale, argumentative şi problematologice recente. Desigur, nu am intenţionat în mod expres ca aceste volume să fie utile doar în această direcţie. Speranţa noastră a fost, dimpotrivă, ca ele să fie interesante şi pentru cercetătorii cu experienţă în investigarea şi dezbaterea temelor abordate în cadrul lor, mai ales pentru că unele capitole prezintă idei, argumente sau perspective originale, care, credem noi, merită atenţia critică a comunităţii cercetătorilor români. Menirea lor fundamentală rămâne totuşi, în intenţia noastră, cea introductivă. Aşa cum recunoşteam în cuvântul său înainte, Concepte şi teorii socialpolitice nu este deloc un volum exhaustiv. Teorii şi ideologii politice reprezintă, în bună măsură, şi o încercare de a compensa cumva acest „defect” al volumului în cauză. Desigur, nici publicarea lui nu ne permite să susţinem că am atins obiectivul oferirii unei introduceri cât mai complete în teoria/filosofia politică actuală. Deşi Teorii şi ideologii politice prezintă câteva dintre cele mai importante teorii sau ideologii politice contemporane, există multe altele care nu sunt prezentate (sau cel puţin nu sunt prezentate atât de detaliat pe cât ar fi meritat) între paginile sale. Mă refer aici, spre exemplu, la libertarianism, comunitarianism, cosmopolitism sau capabilism (ca teorie a dezvoltării umane). Ne consolăm însă în baza a trei argumente. Unul este acela că, aşa cum se poate observa cu uşurinţă din cuprinsul său, cartea de faţă prezintă totuşi un număr important dintre principalele teorii şi ideologii politice recente (unele dintre ele pentru prima dată în literatura românească de specialitate). Al doilea este acela că unele dintre teoriile sau ideologiile politice care nu sunt abordate aici au beneficiat deja de prezentări competente şi atente la noi (unele dintre ele chiar în Concepte şi teorii social-politice). În sfârşit, al treilea argument este acela că sperăm cu toţii că prezentul volum nu reprezintă ultimul nostru pas în realizarea obiectivului menţionat în debutul acestei intervenţii. Sperăm, altfel spus, să putem prezenta acele teorii sau ideologii politice care nu şi-au găsit locul între paginile lui sau ale celui precedent cu o altă ocazie. Ţin să precizez însă că volumul pe care îl introduc prin această intervenţie nu este întrutotul o continuare a celui precedent, deşi între ele există, desigur, destule afinităţi, relaţii şi continuităţi tematice. Mai exact, el nu ar putea fi descris totalmente neproblematic ca reprezentând „al doilea tom” al volumului Concepte şi teorii social-politice. Titlul său este menit să indice acest lucru. Dacă lucrarea anterioară era centrată pe prezentarea unora dintre principalele concepte ale teoriei/filosofiei social-politice contemporane, cartea de faţă prezintă câteva dintre principalele teorii sau ideologii dezvoltate şi apărate de politologii, filosofii, economiştii sau „ideologii” politici contemporani. Nici de această dată nu voi încerca să rezum principalele idei expuse sau metodologii utilizate de către autori în prezentarea teoriilor sau ideologiilor politice care se regăsesc între paginile ce urmează. Temeiul meu este acelaşi: acolo unde au considerat că este cazul, autorii capitolelor şi-au rezumat ei înşişi ideile prezentate sau/şi metodologiile utilizate. În plus, cititorul interesat să-şi facă o idee prealabilă despre conţinutul ideatic şi problematologic al cărţii dispune de un rezumat al ei (în limbile engleză şi franceză) în finalul său. În consecinţă, mă voi mulţumi să închei doar prin a exprima încă o dată speranţa noastră că această carte se va dovedi utilă celor cărora li se adresează cu preponderenţă. Sperăm, în alte cuvinte, ca ea să le fie de ajutor în înţelegerea şi evaluarea adecvată a teoriilor şi ideologiilor pe care le prezintă. Şi mai important, sperăm că ea îi va stimula să caute să aprofundeze cercetarea acestor teorii şi ideologii şi – mai ales – să iniţieze propriile investigaţii sistematice şi riguroase în această privinţă. Dezvoltarea politologiei şi a filosofiei politice în spaţiul românesc, ca să nu mai vorbim despre clarificarea şi fundamentarea cât mai completă şi adecvată a opţiunilor ideologice ale partidelor politice din România, au nevoie de acest lucru. (shrink)

Although the differences between Spinoza and Nietzsche are crucial, there are several aspects on which one can trace a relevant set of similarities between the two authors. The refutation of teleology, transcendence and free will, together with the consequent embracement of fatality, the pursuit of joy, and the particular emphasis on affectivity are just a few of the resemblances that can be drawn between Spinoza and Nietzsche. This paper is focused only on the last aspect mentioned above. Both Spinoza and (...) Nietzsche developed an account of immanent pursuit of joy, which can be derived from a particular understanding of affects. The two philosophers tried to create a peculiar bridge between knowledge and affectivity, which meant a significant departure from their previous philosophical tradition, and which gave them an idiosyncratic place in the entire picture of modern thought. (shrink)

Do xu hướng biến thiên mật độ methane trong bầu khí quyển vẫn còn thiếu hụt, do đó bài nghiên cứu của Skeie, Hodnebrog & Myhre (2023) trên tạp chí Communications Earth & Environment sẽ giúp ta hiểu thêm một số điểm quan trọng.

Thảm họa thiên nhiên luôn gây ra những tổn thất lớn về người và của. Với Florida, Hurricane Idalia 2023 chính là một thảm họa khắc nghiệt. Chỉ mới bắt đầu, nhưng cơn bão đã gây ngập lụt, và làm nửa triệu dân Bắc Florida và Georgia mất điện. Nước ngập hàng mét. Thế mà cuộc đấu chính trị đã dẫn tới một điều kỳ lạ, Thống đốc Florida, Ron DeSantis, đã từ chối trợ cấp liên bang trị giá 5 (...) triệu USD để xây dựng chương trình hỗ trợ tiền cho cư dân bị ảnh hưởng muốn trang bị thêm các thiết bị đồ dùng gia đình giúp hạn chế tổn thất năng lượng. Điều này cũng đồng nghĩa với việc Florida sẽ không thể tiếp cận nguồn tài chính 341 triệu USD cho cư dân, liên quan tới Inflation Reduction Act. DeSantis cũng từ chối luôn 3 triệu USD quỹ IRA hỗ trợ chống ô nhiễm cũng như chương trình “Solar for All” giúp người nghèo nhận được các tấm pin mặt trời. Đây cũng là chương trình trọng điểm của chính sách chống khủng hoảng khí hậu của Tổng thống Joe Biden. (shrink)

Pe parcursul anului trecut, la Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane” din Iaşi, a avut loc workshopul „Concepte şi argumente în filosofia social-politică. Interpretări şi dezbateri”. Workshopul s-a desfăşurat în cadrul proiectului POSDRU „Societatea bazată pe cunoaştere: cercetări, dezbateri, perspective”. Cartea de faţă este principalul rezultat al acestui workshop. Ea a fost gândită şi propusă spre publicare în primul rând din speranţa că va fi utilă celor care doresc să se iniţieze – sau celor care încearcă să-i iniţieze (...) pe alţii – în teoria şi filosofia social-politică (mai ales cea contemporană). Aceasta cu atât mai mult cu cât, la noi, lucrările de acest tip (fie semnate de autori români, fie traduceri) sunt încă destul de rare. Mă refer aici la lucrările care acordă o atenţie specială (şi) filosofiei politice (teoriei politice normative), nu doar ştiinţei politice sau politologiei (teoriei politice empirice). Dacă cele din urmă apar din ce în ce mai frecvent în ultima vreme, cele dintâi rămân, din păcate, foarte puţine, chiar insuficiente. Cartea nu este nici pe departe una exhaustivă. În ciuda acestui „defect”, cred că ea îşi poate îndeplini totuşi obiectivul fundamental, fie şi numai pentru că oferă analize, prezentări şi comentarii despre câteva dintre cele mai importante concepte şi teorii din teoria socială şi politică recentă. Mai mult, în cadrul ei sunt discutate inclusiv unele concepte sau/şi teorii încă puţin analizate la noi (precum „multiculturalismul”, „dreptatea socială”, „genul” sau „democraţia deliberativă”). Se obişnuieşte uneori ca autorul introducerii unui volum de acest tip să prezinte în rezumat şi principalele idei apărate sau/şi metodologii utilizate de autorii fiecăruia dintre capitole. Eu nu voi face acest lucru. Motivul? Aş risca să fiu redundant, de vreme ce astfel de precizări şi rezumate au fost deja realizate de autorii volumului, chiar în debutul capitolelor pe care le semnează. Acestea fiind spuse, ţin să mai evidenţiez doar un singur lucru: aşa cum se va observa cu siguranţă, multe dintre capitolele lucrării nu sunt simple texte introductive (deşi au, fără îndoială, şi o astfel de dimensiune). Altfel spus, autorii acestor capitole nu s-au mulţumit să prezinte doar ideile, argumentele sau teoriile altor autori (şi în special ale celor consideraţi de referinţă) în problemele pe care le analizează. De multe ori, ei prezintă, dimpotrivă, şi idei, opinii, interpretări, argumente, perspective sau chiar teorii ori măcar „semiteorii” proprii asupra conceptelor şi problemelor pe care le abordează. Acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător. Pentru fiecare dintre autorii capitolelor din acest volum, conceptele şi problemele pe care le prezintă aici constituie o preocupare sistematică şi constantă, dacă nu chiar preocuparea lor fundamentală, cel puţin în ultimii ani. De altfel, cel puţin în România, preocupările şi contribuţiile în domeniu ale multora dintre ei sunt deja cunoscute şi comentate, fie şi doar în cercul restrâns al specialiştilor şi al celor interesaţi de teoria social-politică. (shrink)

În studiul Laviniei Marin, Universitatea şi problema proprietăţii intelectuale, este discutată problema actuală a tipului de universitate pe care îl presupune noua economie a cunoaşterii. Pornind de la interesul pentru cuantificarea performanţelor universităţilor şi stabilirea de ierarhii, autoarea ajunge la unele teme epistemologice privind reportul dintre cunoaşterea teoretică şi cunoaşterea practică şi cel dintre cunoaşterea explicită şi cunoaşterea tacită într-o societate în care însăşi cunoaşterea devine un capital, iar inovarea este modul în care se realizează performanţă.

La signification est un phénomène social qui ne peut être compris de manière satisfaisante que par rapport à deux entités duales : une communauté et un langage. Elle se manifeste dans la sphère publique en tant que réponse discriminative à un stimulus sémiotique, c'est-à-dire en tant que réaction typique à un stimulus vicariant (qui rend possibles les expériences indirectes). Les modèles ou les schémas d’action sémiotique émergent de la conformité générale des membres d’une communauté à certaines conventions de langage. Si (...) les réactions à un stimulus semblent contingentes ou complètement imprédictibles, on peut en déduire qu’aucune signification n’a été (re)produite. Les significations ne sont pas de propriétés des signes et ne sont pas déterminées causalement par ceux-ci. Par conséquent, elles ne peuvent pas être transférées d’une personne à l’autre en même temps que la transmission des stimuli sémiotiques. Lorsque les membres d’une communauté font l’effort de se conformer – en tant qu’agents rationnels normaux – aux conventions linguistiques en vigueur, ils (re)créent le significations à un niveau syntactique, sémantique et pragmatique, aussi bien au niveau du langage qu’au niveau du métalangage. De plus, ayant en vue les circonstances de la communication, ils préfèrent un certain degré de socialisation des significations véhiculées ; ce degré est situé entre le niveau strictement personnel des idiosyncrasies et le niveau conformiste des significations standardisées. Les communicateurs performants essaient d’éviter les deux extrêmes à la fois, étant suffisamment coopérants pour renforcer les conventions de langage existantes, qui rendent possibles les conventions de langage existantes, tout en rendant possible la compréhension ; en même temps, ils sont suffisamment hétérodoxes pour se rapporter à des significations qui stimulent leur ouverture, leur curiosité et leur flexibilité. (shrink)

In contemporary philosophy, there is a widespread distinction between authenticity as self-discovery (which is an essentialist model, inspired by Rousseau, Herder and the Romantic tradition) and authenticity as self-creation (an existentialist model, inspired mainly by Kierkegaard and Sartre). In this paper, I would like to propose a threefold classification, which ads another model of authenticity, irreducible to any of the previous two. This third model is authenticity as self-reinvention, that could be reconstructed from Nietzsche’s philosophy. The self-reinvention model rests on (...) three different, yet interrelated, ideas: 1) Vitalism: The authentic individual wholeheartedly embraces every aspect of his existence, even pain and sufferings, thus proving he truly owns himself. 2) Perspectivism: The authentic individual is able to reinterpret his mental states in the utmost personal manner, through the transvaluation of values (Umwertung aller Werte) and the spiritualization (Vergeistingung) of his drives. 3) Experimentalism: Authenticity is an incessant play, a constant process of identity formation, which corresponds to Nietzsche’s hypothesis of “the subject as multiplicity” and to his ideal of existence as a work of art or of becoming the poet of your life. (shrink)

Lucrările în care Pr. Dumitru Stăniloae analizează spiritualitatea românească, fie că este vorba de cele din perioada interbelică sau de cele de dinainte şi după 1989, reprezintă încercări ale marelui teolog, o voce respectate în toate mediile culturale din ţară şi străinătate, de a schiţa caracteristicile esenţiale ale poporului român şi drumul pe care acesta trebuie să-l urmeze în cadrul noilor structuri europene fără a-şi pierde identitatea culturală şi spirituală. Ideile Pr. Stăniloae trebuie analizate în această direcţie şi comparate cu (...) ale altor gânditori din perioadele în care a fost tratată tema elementelor specifice româneşti care să facă posibilă viaţa acestui popor într-un mediu de multe ori ostil. Pe de altă parte, gândirea teologului român se dovedeşte a fi unitară, ideile formulate în perioada de tinereţe fiind preluate şi amplificate structural la vârsta maturităţii. Însemnările Pr. Stăniloae referitoare la satul românesc pot fi extinse asupra tuturor caracteristicilor spirituale naţionale, reprezentând cheia de înţelegere a perspectivei marelui teolog: „Se cuvine să vedem spiritualitatea satului românesc aşa cum a fost trăită în tot cursul istoriei poporului român, spre a încuraja persistarea în ea, împotriva ispitelor influenţelor străine care ameninţă să ne desfiinţeze ca neam cu propria noastră fiinţă”. (shrink)

Thảm họa thiên nhiên luôn gây ra những tổn thất lớn về người và của. Với Florida, bão Idalia 2023 chính là một thảm họa khắc nghiệt. Chỉ mới bắt đầu, nhưng cơn bão đã gây ngập lụt và làm nửa triệu dân Bắc Florida và Georgia mất điện. (Tạp chí Kinh tế & Dự báo; ngày 3-10-2023).

De ce a fost fondată Uniunea Europeană? Un prim răspuns ar fi dorinţa de pace după un război devastator şi umilitor. Un al doilea răspuns ar fi realizarea importanţei unităţii. O unitate care se va caracteriza printr-o diversitate a culturilor şi a limbilor. Statele europene nu au dorit să renunţe la suveranitatea lor, au vrut să devină un corp comun pentru a nu a mai putea fi călcate în picioare de iureşul istoriei. Ca orice unitate, UE avea nevoie de un (...) cadru de reglementare oferit de instituţii şi politici europene. De asemenea, pentru a armoniza ceva trebuie să poţi pune împreună anumite elemente separate. Armonizarea Uniunii a fost realizată prin fondarea instituţiilor şi a reglementărilor acestora (structura instituţională a UE este prezentată în Anexa nr. 1). Instituţionalizarea Uniunii Europene este cheia de boltă a construcţiei istorice europene. Început în anul 1957, acest proces a lăsat urme adânci în conştiinţa politică europeană. Dacă la început a fost privită cu reticenţă, acum Uniunea nu poate exista fără instituţii. (shrink)