Termenul Big Data se referă la extragerea, manipularea și analiza unor seturi de date care sunt prea mari pentru a fi tratate în mod obișnuit. Din această cauză se utilizează software special și, în multe cazuri, și calculatoare și echipamente hardware special dedicate. În general la aceste date analiza se face statistic. Pe baza analizei datelor respective se fac de obicei predicții ale unor grupuri de persoane sau alte entități, pe baza comportamentului acestora în diverse situații și folosind tehnici analitice (...) avansate. Se pot identifica astfel tendințe, necesități și evoluții comportamentale ale acestor entități. (shrink)

Pe tradición filosófica umi enfoque moral rehegua oñemopyenda predominantemente umi concepto ha teoría metafísica ha teológica-pe. Umi concepto tradicional ética rehegua apytépe, ojehecharamovéva ha’e Teoría de Comando Divino (TCD). TCD he’iháicha, Ñandejára ome’ẽ pyenda moral yvypórape ojejapo guive ha umi revelación rupive. Péicha, pe moralidad ha divinidad ndojeseparái va’erãmo’ã pe civilización mombyryvéva guive. Ko'ã concepto oime sumergido peteî estructura teológica ha oasepta principalmente mayoría umi omoirûva mbohapy tradición abrahámica: judaísmo, cristianismo ha islam, oimehápe parte considerable población humana. Oñongatúvo jerovia ha (...) Apocalipsis ifundamento ramo, umi Teorías de Mando Divino noĩri estrictamente sujeto mba’eveichagua tipo de demostración-pe. Umi opositor concepción moral Comando Divino rehegua, oñemopyendáva imposibilidad ohechauka haĝua umi suposición metafísica ha religiosa orekóva, oñeha’ã heta siglo aja odevalorávo importancia orekóva. Oipytyvõ hikuái argumento teoría ndohechaukái evidencia material ha coherencia lógica ha, péva rehe, ndikatúi ojeguereko en cuenta propósito científico térã filosófico. Pe entendimiento moral oikotevẽ peteĩ percepción ha acuerdo tuichavéva umi filósofo apytépe, araka’eve ndohupytýiva hikuái. Universo ha atmósfera ojeréva ko estudio rehe ha'e umi dominio opavave ko'ã conflicto conceptual, ojehecháva punto de vista objetivo ha evolutivo. Taha'e ha'éva ko circunstancia ha importancia intrínseca orekóva, ko'ã porandu mombyry eterei enfoque metodológico peteî discusión analítica moralidad objetiva rehe, ha'éva, añetehápe, objetivo ha alcance ko tembiapo. Jahecha jeyva’erã mbykymi ko’ã teoría tradicional iñimportánteva, ko investigación ha’égui peteĩ estudio comparativo, ha umi suposición orekóva por lo menos tuicha iñambue opaite teoría tradicional-gui. Upévare oñeikotevê oñeikuave'ê moñe'êhárape, ko texto-pe, elemento directo ha específico ombojojáva crítica válida-pe guarã, odispensávo investigación interruptiva. Ha katu, jepe jahecha jey umi teoría tradicional, upevarã exposición comparativa ha crítica, oñeñongatúta ñande preocupación principal ykére, ha'eháicha "aliena materia". Hembipotápe ore estudio ohechauka ha ohustifika existencia ha significado arquetipo moral prehistórico heñóiva directamente principio fundamental, tekotevê social ha ñeha'ã sobrevivencia rehe. Ko'ã arquetipo ha'e definición fundamento esencial ética, agregación orekóva organización lógica colectiva inconsciente ha correspondiente ha transmisión umi etapa evolutiva genoma humano ha umi relación espacio-tiempo iñambuéva, independientemente oimeraê experiencia contemporánea umi tapicha. Ko sistema odefiníva ko'ã arquetipo omoheñói modelo social humano evolutivo. Ko razonamiento he'ise pe moralidad ha'eha peteî atributo primario "homo sapiens" rehegua; ndaha’éi peteĩ mba’e ni peteĩ accidente: ombojoaju yvypóra esencia ha oike yvypóra identidad ontológica reino-pe. Pe fenómeno yvypóra ha’e peteĩ proceso continuo, omboguatáva ifunción determinación aleatoria ha libre albedrío apytépe, ha tekotevẽ ñacuestiona mba’éichapa oñepyrũ pe moralidad ha mba’éichapa ou ñandéve ko’áĝa. (shrink)

Leibniz' first problem with contingency stems from his doctrine of divine creation (not his later doctrine of truth) and is solved via his concepts of necessity per se, etc. (not via his later concept of infinite analysis). I scrutinize some of the earliest texts in which the first problem and its solution occur. I compare his "per se modal concepts" with his concept of analysis and with the traditional concept of metaphysical necessity. I then identify and remove the main obstacle (...) to Leibniz' employment of these concepts by reflecting on his concept of a world and comparing and contrasting it with contemporary conceptions. Finally I sketch the place that this early problem and its solution had in the context of his mature philosophy. A disagreement between Sleigh and Adams which hinges on the assumption that there is just one problem with competing solutions is seen to dissolve in this light. (shrink)

Din punct de vedere politic, Ţările Române îşi stabilizează situaţia internă. În plan extern, reuşesc să-şi îmbunătăţească relaţiile cu alte state şi în primul rând, cu cele vecine. În plan intern, domnitorii întreprind măsuri organizatorice inspirate şi utile. De reţinut în acest sens, preocupările constante ale lui Şerban Constantin, Constantin Cantemir şu Constantin Brâncoveanu în privinţa îmbunătăţirii funcţionalităţii şi a modernizării serviciilor secrete. -/- INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 42-49 ISSN 2821 – 8159, ISSN – L (...) 2821 – 8159. (shrink)

Pharmacoeconomics (PE) is a relatively newly developed and fast-changing discipline [1]. PE plays a crucial role in healthcare decision-making by evaluating the costs and outcomes of different treatment options. In Libya, however, the implementation of PE evaluations faces various challenges that hinder its effective integration into healthcare systems. This communication analyses the current needs and prospects of PE by examining the challenges in its implementation, the benefits of integrating it into healthcare decision-making, and strategies to enhance its utilization in the (...) country's healthcare landscape. By exploring these different aspects, it is possible to gain a comprehensive understanding of Libya's status and potential advancements in PE. In Libya, the earliest records related to PE trace back to the late 19th century, specifically around 1835 during the Turkish colonization. During that time, various documents documented details such as drug prices, direct costs associated with specific diseases, expenditures on essential pharmaceuticals, and annual inventories of health and pharmaceutical institutions [2]. Over the past 80 years since modern Libya’s establishment after the colonial era, Libyan authorities have consistently published annual statistical reports. These reports cover expenditures on medicines, pharmaceuticals, and therapeutic materials, as well as the stock levels in healthcare facilities [3]. However, despite this data, there remains a significant lack of literature on PE, with a few exceptions that do not meet the standards expected of PE studies. (shrink)

Pe măsură ce canalele de socializare se îndreaptă de la viața personală la cea profesională și pătrund în rutinele corporative de zi cu zi și în fluxurile de lucru ale afacerilor, organizațiile se confruntă cu nevoia de a formula și implementa tehnici de măsurare care să le ajute să obțină informații din interacțiunile social media și să evalueze succesul propriilor lor inițiative de socializare. Analitica rețelelor sociale (analitica social media) este un domeniu nou și emergent, pregătit pentru a permite companiilor (...) să își îmbunătățească inițiativele de gestionare a performanței în diferite funcții de afaceri. Indiferent dacă este vorba de măsurarea eficienței campaniilor promoționale, colectarea de informații despre nevoile și preferințele clienților, discernerea percepțiilor mărcii, obținerea de feedback cu privire la performanța produsului sau pentru a capta date despre tendințele pieței, analitica social media are potențialul de a furniza informații utile diferitelor linii de afaceri precum marketing și vânzări, relații cu clienții, relații publice și dezvoltarea de produse. (shrink)

Pharmacoeconomics (PE) is a relatively newly developed and fast-changing discipline [1]. PE plays a crucial role in healthcare decision-making by evaluating the costs and outcomes of different treatment options. In Libya, however, the implementation of PE evaluations faces various challenges that hinder its effective integration into healthcare systems. This communication analyses the current needs and prospects of PE by examining the challenges in its implementation, the benefits of integrating it into healthcare decision-making, and strategies to enhance its utilization in the (...) country's healthcare landscape. By exploring these different aspects, it is possible to gain a comprehensive understanding of Libya's status and potential advancements in PE. In Libya, the earliest records related to PE trace back to the late 19th century, specifically around 1835 during the Turkish colonization. During that time, various documents documented details such as drug prices, direct costs associated with specific diseases, expenditures on essential pharmaceuticals, and annual inventories of health and pharmaceutical institutions [2]. Over the past 80 years since modern Libya’s establishment after the colonial era, Libyan authorities have consistently published annual statistical reports. These reports cover expenditures on medicines, pharmaceuticals, and therapeutic materials, as well as the stock levels in healthcare facilities [3]. However, despite this data, there remains a significant lack of literature in PE, with a few exceptions that do not meet the standards expected of PE studies. (shrink)

Pe parcursul anului trecut, la Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane” din Iaşi, a avut loc workshopul „Concepte şi argumente în filosofia social-politică. Interpretări şi dezbateri”. Workshopul s-a desfăşurat în cadrul proiectului POSDRU „Societatea bazată pe cunoaştere: cercetări, dezbateri, perspective”. Cartea de faţă este principalul rezultat al acestui workshop. Ea a fost gândită şi propusă spre publicare în primul rând din speranţa că va fi utilă celor care doresc să se iniţieze – sau celor care încearcă să-i iniţieze (...) pe alţii – în teoria şi filosofia social-politică (mai ales cea contemporană). Aceasta cu atât mai mult cu cât, la noi, lucrările de acest tip (fie semnate de autori români, fie traduceri) sunt încă destul de rare. Mă refer aici la lucrările care acordă o atenţie specială (şi) filosofiei politice (teoriei politice normative), nu doar ştiinţei politice sau politologiei (teoriei politice empirice). Dacă cele din urmă apar din ce în ce mai frecvent în ultima vreme, cele dintâi rămân, din păcate, foarte puţine, chiar insuficiente. Cartea nu este nici pe departe una exhaustivă. În ciuda acestui „defect”, cred că ea îşi poate îndeplini totuşi obiectivul fundamental, fie şi numai pentru că oferă analize, prezentări şi comentarii despre câteva dintre cele mai importante concepte şi teorii din teoria socială şi politică recentă. Mai mult, în cadrul ei sunt discutate inclusiv unele concepte sau/şi teorii încă puţin analizate la noi (precum „multiculturalismul”, „dreptatea socială”, „genul” sau „democraţia deliberativă”). Se obişnuieşte uneori ca autorul introducerii unui volum de acest tip să prezinte în rezumat şi principalele idei apărate sau/şi metodologii utilizate de autorii fiecăruia dintre capitole. Eu nu voi face acest lucru. Motivul? Aş risca să fiu redundant, de vreme ce astfel de precizări şi rezumate au fost deja realizate de autorii volumului, chiar în debutul capitolelor pe care le semnează. Acestea fiind spuse, ţin să mai evidenţiez doar un singur lucru: aşa cum se va observa cu siguranţă, multe dintre capitolele lucrării nu sunt simple texte introductive (deşi au, fără îndoială, şi o astfel de dimensiune). Altfel spus, autorii acestor capitole nu s-au mulţumit să prezinte doar ideile, argumentele sau teoriile altor autori (şi în special ale celor consideraţi de referinţă) în problemele pe care le analizează. De multe ori, ei prezintă, dimpotrivă, şi idei, opinii, interpretări, argumente, perspective sau chiar teorii ori măcar „semiteorii” proprii asupra conceptelor şi problemelor pe care le abordează. Acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător. Pentru fiecare dintre autorii capitolelor din acest volum, conceptele şi problemele pe care le prezintă aici constituie o preocupare sistematică şi constantă, dacă nu chiar preocuparea lor fundamentală, cel puţin în ultimii ani. De altfel, cel puţin în România, preocupările şi contribuţiile în domeniu ale multora dintre ei sunt deja cunoscute şi comentate, fie şi doar în cercul restrâns al specialiştilor şi al celor interesaţi de teoria social-politică. (shrink)

Waste polyethylene (PE) bags were reused in the modification of commercially available bitumen. The bitumen/PE blend was prepared by mixing homogenously commercial bitumen with waste PE in the molten state. The samples of bitumen blend and bitumen base were rheologically analyzied. The rheological properties such as complex modulus, shear compliance, torque and complex viscosity of bitumen and bitumen blend were studied using an ARES- Rheometer (Rheometric Scientific, Co.) in the dynamic mode, plate-plate geometry with diameter 8 mm. The measurements were (...) performed over a wide range of temperatures ranged from-10°C to 60°C and frequencies from 100 to 0.1 radians per second. The results evidence that the complex modulus, shear compliance, torque and viscosity are improved by the incorporation of the waste PE into bitumen. The flow activation energy for neat bitumen and bitumen-9%PE are calculated from 0 by using the rheometric software. (shrink)

Ca actor pe scena internațională, UE trebuie să facă fată noilor pericole, amenințări și provocări, cu atât mai mult cu cât urmărește să joace un rol în securitatea globală ceea ce implică asumarea de responsabilități sporite, așa cum sunt prezentate în anexă. Mediul global este caracterizat prin insecuritate, astfel Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism complex de management al crizelor. Dezvoltarea unei astfel de capabilități atrage de la sine o altă problemă majoră, dezvoltarea unei capabilități a Uniunii. Există pericolul (...) ca această nouă capabilitate să dubleze NATO sau există pericolul ca Uniunea să își dezvolte o capacitate dar fără puterea de a o proiecta. Un conflict ce se întrevede în viitor este între președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, în opinia unor eurosceptici. Dezvoltarea acestor capabilități este necesară Uniunii ce se dorește un important actor pe scena internațională. (shrink)

Problemele filosofie sensibile pe care le pune aplicabilitatea matematicii în ştiinţe şi viaţa de zi cu zi au conturat, pe un fond interdisciplinar, o nouă “ramură” a filosofiei ştiinţei, anume filosofia aplicabilităţii matematicii. Aplicarea cu succes a matematicii de-a lungul istoriei ştiinţei necesită reprezentare, încadrare, explicaţie, dar şi o justificare de ordin metateoretic a aplicabilităţii. Între rolurile matematicii în practica ştiinţifică, rolul constitutiv teoriilor ştiinţifice este cel a cărui analiză poate contribui esenţial la această justificare. În lucrarea de faţă, am (...) analizat acest rol constitutiv prin prisma relaţiilor sale cu celelalte roluri importante ale matematicii (descriptiv-semantic-reprezentaţional, inferenţial-explicativ-predictiv), încercând să surprind motivaţia primară a acestui rol relativ la ideea de structură matematică şi epistemică, componente esenţiale ale ştiinţei structurale matematizate. (shrink)

Eseul urmărește variatele abordări pe care cercetătorii le-au încercat în studierea rolului intelligence-ului în politica națională și internațională. Acesta ia în considerare numeroasele strategii metodologice şi epistemologice care au caracterizat studiul „intelligence-ului” de-a lungul ultimilor 50 de ani şi argumentează că, încă de la începutul lor, studiile asupra „intelligence-ului” au fost caracterizate prin interdisciplinaritate și deschidere față de diferite abordări conceptuale. Istoricii, politologii, sociologii și profesioniștii și-au adus cu toții contribuția la domeniul în plină extindere al cercetărilor legate de chestiunile (...) de „intelligence”. În concluzie se poate afirma despre intelligence cercetarea interdisciplinară poate fi unul dintre cele mai mari avantaje ale acestui nou subdomeniu și se poate argumenta necesitatea unei extindere şi adâncire a agendei studiilor de intelligence. -/- INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 3-9 ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159. (shrink)

In several recent contributions to the growing literature on slurs, Hedger draws upon Kaplan's distinction between descriptive and expressive content to argue that slurs are expressions with purely expressive content. The distinction between descriptive and expressive content and the view that slurs are expressions with purely expressive content has been widely acknowledged in prior work, and Hedger aims to contribute to this tradition of scholarship by offering novel arguments in support of his "pure expressivist" account of slurs. But the account (...) that PE offers is explanatorily inadequate, resting on suspect a priori intuitions which also commit one to denying many basic facts about slurs, such as that slurs largely display systematic differential application and that slurs can be used non-offensively between in-group speakers. In this article I provide clear reasons for rejecting PE, arguing particularly against Hedger as one of PE’s most explicit and recent proponents. In showing that PE is inadequate in at least 11 ways, I argue in favor of a mixed or hybrid approach. (shrink)

Algoritmii bazați pe analitica rețelelor sociale, procesarea limbajului natural, procesarea complexă a evenimentelor și tehnicile de extragere a datelor sunt utilizați în mod obișnuit de software-ul de analitica social media pentru a oferi o gamă largă de capabilități de analiză și valori care pot fi utilizate de manageri pentru obținerea unor informații critice despre afaceri și facilitarea luării deciziilor eficiente.

I argue that PE is more a patchwork of diverging contributions than a unitary work, not the paradigm of a new school in Ethics. I compare Rashdall’s almost contemporary ethical work, suggesting that the latter defends the same general claims differently, one that manages to pave decisive objections more plausibly. I end by suggesting that the emergence of Analytic Ethics was a more ambiguous phenomenon than the received view would make us believe and that the wheat (or some other gluten-free (...) grain) of this tradition, that is, what logic can do for philosophy, has to be separated from the chaff, that is, the confused and mutually incompatible legacies of Utilitarianism and Idealism. -/- . (shrink)

One prominent argument for pragmatic encroachment (PE) is that PE is entailed by a combination of a principle that states that knowledge warrants proper practical reasoning, and judgments that it is more difficult to reason well when the stakes go up. I argue here that this argument is unsuccessful. One problem is that empirical tests concerning knowledge judgments in high-stakes situations only sometimes exhibit the result predicted by PE. I argue here that those judgments that appear to support PE are (...) better interpreted not as judgments that the epistemic demands for knowing increase as one’s practical situation becomes more demanding, but instead as judgments reflecting a different kind of normative epistemic evaluation, namely whether one is acting in an epistemically responsible way. The general idea is that when someone treats a proposition as a reason for acting we can evaluate them epistemically both in terms of whether they know that proposition, as well as in terms of whether they are acting on their knowledge in the right kind of way. My charge against the PE proponent, then, is that she is interpreting judgments that are indicative of whether we are adhering to certain normative epistemic requirements generally as being indicative of whether we have knowledge specifically. There are, however, normative epistemic requirements that make demands of us that are indicative of something other than our possession of knowledge. (shrink)

In this paper, I argue that Psychological Essentialism (PE), the view that essences are a heuristic or mental shortcut, is a better explanation for modal intuitions than Metaphysical Essentialism (ME), the view that objects have essences, or more precisely, that (at least some) objects have (at least some) essential properties. If this is correct, then the mere fact that we have modal intuitions is not a strong reason to believe that objects have essential properties.

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii după (...) al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posibilă abordare epistemologică prin prisma conceptului de cunoaştere tacită dezvoltat de omul de ştiinţă Michael Polanyi. În secţiunea Metodologii prezint diverse teorii metodologice cu accent pe tehnicile analitice structurale, şi câteva analogii, cu ştiinţa, arheologia, afacerile şi medicina. Lucrarea se încheie cu Concluziile privind posibilitatea unei abordări mai ştiinţifice a metodelor de culegere şi analiză a informaţiilor din cadrul serviciilor de informaţii. -/- Cuvinte cheie: servicii de informaţii, agenţii de informaţii, informaţii, intelligence -/- CUPRINS -/- Abstract 1. Introducere 1.1. Istorie 2. Activitatea de informaţii 2.1. Organizaţii 2.2. Ciclul informaţional 2.3. Colectarea informaţiilor 2.4. Analiza informaţiilor 2.5. Contrainformatii 2.6. Comunităţi epistemice 3. Ontologia 4. Epistemologia 4.1. Cunoaşterea tacită (Polanyi) 5. Metodologii 6. Analogii cu alte discipline 6.1. Stiinta 6.2. Arheologia 6.3. Afaceri 6.4. Medicina 7. Concluzii Bibliografie -/- ISBN: 978-606-033-160-5 , DOI: 10.58679/TW56764. (shrink)

Despre necesitatea şi utilitatea dezvoltării unei filosofii specifice tehnologiei blockchain, accentuând pe aspectele ontologice. După o Introducere în care evidenţiez principalele direcţii filosofice pentru această tehnologie emergentă, în Tehnologia blockchain explicitez modul de funcţionare al blockchain, punând în discuţie direcţiile ontologice de dezvoltare în Proiectarea şi Modelarea acestei tehnologii. Următoarea secţiune este dedicată principalei aplicaţii a tehnologiei blockchain, Bitcoin, cu implicaţiile sociale ale acestei criptovalute. Urmează o secţiune de Filosofie în care identific tehnologia blockchain cu conceptul de heterotopie dezvoltat de (...) Michel Foucault şi o interpretez în lumina tehnologiei notaţionale dezvoltată de Nelson Goodman ca sistem notaţional. În secţiunea Ontologii dezvolt două direcţii de dezvoltare considerate de mine ca importante: Ontologia narativă, bazată pe ideea de ordine şi structură a istoriei transmise prin naraţia istoriei a lui Paul Ricoeur, şi un sistem ontologic bazat pe Ontologiile de intreprindere, bazat pe conceptele şi modelele de intreprindere specifice webului semantic, şi pe care eu îl consider cel mai bine dezvoltat şi cel care va deveni, probabil, sistemul ontologic formal, cel puţin în ceea ce priveşte aspectele economice şi juridice ale tehnologiei blockchain. În Concluzii vorbesc despre direcţiile viitoare de dezvoltare a filosofiei tehnologiei blockchain în general ca o teorie explicativă şi robustă din punct de vedere fenomenologic, consistentă şi care să permită testabilitatea, şi a ontologiilor în special, argumentând pentru necesitatea unei adopţii globale a unui sistem ontologic pentru a dezvolta soluţii transversale şi a rentabiliza tehnologia. -/- Cuvinte cheie: filosofie, blockchain, ontologie, bitcoin, proiectare, modele -/- CUPRINS -/- Abstract Introducere Tehnologia blockchain - - - Proiectare - - - Modele Bitcoin Filosofia Ontologii - - - Ontologii narative - - - Ontologii de intreprindere Concluzii Note Bibliografie -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.25492.35204. (shrink)

Evoluția testelor gravitaționale dintr-o perspectivă epistemologică încadrată în conceputul de reconstrucție rațională al lui Imre Lakatos, pe baza metodologiei acestuia a programelor de cercetare. Perioada evaluată este foarte vastă, începând cu filosofia naturală a lui Newton și până la teoriile gravitației cuantice din zilele noastre. Pentru a explica mai rațional evoluția complexă a conceptului de gravitație din ultimul secol, propun o extindere naturală a metodologiei programelor de cercetare pe care o folosesc apoi pe parcursul lucrării. Consider că această abordare oferă (...) o nouă perspectivă asupra modului în care au evaluat în timp conceptul de gravitație și metodele de testare a fiecărei teorii a gravitației, prin observații și experimente. Argumentez, pe baza metodologiei programelor de cercetare și a studiilor oamenilor de știință și filosofilor, că actualele teorii ale gravitației cuantice sunt degenerative, datorită lipsei dovezilor experimentale pe o perioadă îndelungată de timp și a auto-imunizării împotriva posibilității falsificării. Mai mult, în prezent este în curs de dezvoltare un curent metodologic care atribuie un rol secundar, neimportant, verificărilor prin observații și/sau experimente. Din această cauză, nu va fi posibilă o teorie completă a gravitației cuantice în forma actuală care să includă la limită relativitatea generală, întrucât teoriile fizice au fost dintotdeauna ajustate, în decursul evoluției lor, pe baza testelor observaționale sau experimentale, și verificate prin predicțiile făcute. De asemenea, contrar unei opinii răspândite și a unor programe active actuale privind unificarea tuturor forțelor fundamentale ale fizicii într-o singură teorie finală, pe baza teoriei corzilor, argumentez că este puțin probabil în general să se realizeze această unificare, și nu este posibil oricum ca unificarea să se elaboreze pe baza teoriilor actuale ale gravitației cuantice, inclusiv prin teoria corzilor. În plus, susțin punctele de vedere ale unor oameni de știință și filosofi că în prezent se consumă mult prea multe resurse pe ideea dezvoltării teoriilor gravitației cuantice, și în special teoria corzilor, care să includă relativitatea generală și să unifice gravitația cu celelalte forțe, în condițiile în care știința nu impune astfel de programe de cercetare. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.14582.75842 . (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU Defense Against Advanced Cyber Attacks Apărarea împotriva atacurilor cibernetice avansate -/- ȘTIINȚE NATURALE / NATURAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Cosmological Tests Based on General Relativity for Gravity Teste cosmologice bazate pe relativitatea generală pentru gravitație -/- Ștefan-Daniel FLOREA Integrating modern technology into seismic risk management Integrarea tehnologiei moderne în gestionarea riscului seismic -/- (...) ȘTIINȚE SOCIALE / SOCIAL SCIENCE -/- Dan D. FARCAȘ Some opinions regarding the ethnogenesis of the Romanians (2) Câteva opinii privind etnogeneza românilor (2) -/- Aliona ROZOVEL UTA Gagauzia, de jure an integral and inalienable part of the Republic of Moldova, de facto tends towards separatism UTA Găgăuzia de jure parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova, de facto tinde spre separatism -/- ȘTIINȚE FORMALE / FORMAL SCIENCE -/- Constantin POMPARĂU What is the Riemann hypothesis and why it cannot be proved Ce este ipoteza Riemann și de ce nu poate fi demonstrată -/- Ana Denisa CUTEAN și Iulia Denisa MOGA Accounting for infrastructure assets Contabilitatea activelor de infrastructură -/- Iulia Denisa MOGA The technique of the cost approach: construction evaluation Tehnica abordării prin cost: evaluarea construcțiilor -/- FILOSOFIE / PHILOSOPHY -/- Nicolae SFETCU The Republic of Plato: A Philosophical Odyssey Republica lui Platon: o odisee filosofică -/- ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS26154. (shrink)

În această lucrare analizez posibilitatea călătoriei în timp pe baza mai multor lucrări de specialitate, printre care cele ale lui Nicholas J.J. Smith ("Time Travel", The Stanford Encyclopedia of Philosophy”), William Grey (”Troubles with Time Travel”), Ulrich Meyer (”Explaining causal loops”), Simon Keller și Michael Nelson (”Presentists should believe in time-travel”), Frank Arntzenius și Tim Maudlin ("Time Travel and Modern Physics") și David Lewis (“The Paradoxes of Time Travel”). Lucrarea începe cu o Introducere în care fac o scurtă prezentare a (...) călătoriei în timp, și continuă cu o Istoria conceptului de călătorie în timp, prezentarea principalelor Aspecte fizice ale călătoriei în timp, inclusiv călătoria în timp în trecut în relativitatea generală și în fizica cuantică și călătoria în timp în viitor, apoi o prezentare a Paradoxul bunicului care este abordat în aproape toate lucrările de specialitate, urmat de o secțiune dedicată Filosofiei călătoriei în timp, și o secțiune în care analizez Buclele cauzale pentru călătoria în timp. Finalizez lucrarea cu Concluzii, în care expun opiniile personale privind călătoria în timp, și Bibliografia pe care se bazează lucrarea. (shrink)

Henry Sidgwick taught G.E. Moore as an undergraduate at the University of Cambridge. Moore found Sidgwick’s personality less than attractive and his lectures “rather dull”. Still, philosophically speaking, Moore absorbed a great deal from Sidgwick. In the Preface to the Trinity College Prize Fellowship dissertation that he submitted in 1898, just two years after graduation, he wrote “For my ethical views it will be obvious how much I owe to Prof. Sidgwick.” Later, in Principia Ethica, Moore credited Sidgwick with having (...) “first clearly exposed the [naturalistic] fallacy” – a fallacy putatively committed when one defines naturalistically or super-naturalistically “good” – which was one of the book’s main ambitions (PE 39; also 17, 59). It is therefore unsurprising that Moore remarks in the intellectual autobiography he wrote years later that “From…[Sidgwick’s] published works…I have gained a good deal, and his clarity and his belief in Common Sense were very sympathetic to me.” This influence did not, however, prevent Moore from registering disagreements with Sidgwick, the sharpest of which concern the viability of egoism and the nature of the good. The disagreements between Sidgwick and Moore speak to many important moral theoretical issues arising both within and without the utilitarian tradition in ethical thinking. Because the two share much in common, a critical comparison of them on a range of moral philosophical questions proves instructive. It will tell us in particular something about the general direction of ethical thinking in the utilitarian tradition at the dawn of the twentieth century. This chapter has four parts. Part I compares the versions of utilitarianism to which Sidgwick and Moore subscribed. Part II examines the arguments each provides for the view. Part III discusses their conflicting theories of value. Part IV sums things up. (shrink)

O tendinţă relativ nouă în filosofia contemporană a matematicii este reprezentată de nemulţumirea manifestată de un număr din ce în ce mai mare de filosofi faţă de viziunea tradiţională asupra matematicii ca având un statut special ce poate fi surprins doar cu ajutorul unei epistemologii speciale. Această nemulţumire i-a determinat pe mulţi să propună o nouă perspectivă asupra matematicii – una care ia în serios aspecte până acum neglijate de filosofia matematicii, precum latura sociologică, istorică şi empirică a cercetării matematice (...) şi care acordă astfel o atenţie deosebită practicii matematice. (shrink)

Analitica rețelelor sociale este arta și știința de a extrage informații valoroase ascunse din cantități mari de date semi-structurate și structurate de rețele sociale. Algoritmii bazați pe analitica rețelelor sociale, procesarea limbajului natural, procesarea complexă a evenimentelor și tehnicile de extragere a datelor sunt utilizate în mod obișnuit de software-ul de analitica social media, folosind diverse instrumente specifice. În poziționarea unui program de analitica rețelelor sociale ca parte a practicii de business intelligence a unei organizații sau intelligence pentru un serviciu (...) de informații, BI poate fi conceptualizată atât ca proces, cât și ca produs. (shrink)

După sfârşitul celei de a doua mari conflagraţii mondiale, Europa se afla în ruină şi dezastru economico-social. Ajutorul dat de Statele Unite ale Americii în reconstrucţia statelor europene a fost vital pentru supravieţuirea Occidentului european. În anul 1948, cinci state (Franţa, Marea Britanie, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg) semnează Tratatul de Cooperare Culturală, Socială, Economică şi Apărare Colectivă, pe scurt Tratatul de la Bruxelles . După numirea generalului Dwight Eisenhower în funcţia de comandant suprem aliat în Europa, acest tratat (...) va deveni parte a documentelor NATO. Nevoia de apărare împotriva ameninţării sovietice se face şi mai vizibilă în propunerea ministrului de externe francez Réne Pléven. Planul Pléven, propus în anul 1952, viza constituirea unei Comunităţii Europene a Apărării, dar şi a unei Comunităţi Politice Europene. Planul nu a fost votat de către Adunare Franceză în anul 1954. Eşecul acestei comunităţi se datorează lipsei de viziune a liderilor europeni. O altă piedică în adoptarea acestui plan a fost teama statelor naţionale de posibila federalizare a Europei. (shrink)

În acest eseu evidențiez principalele aspecte psihologice și filosofice desprinse din filmul Solaris regizat de Andrei Tarkovski, precum și tehnicile cinematografice utilizate de regizor pentru a-și transmite mesajele spectatorului. În ”Introducere” prezint pe scurt elementele relevante din biografia lui Tarkovski și o prezentare generală a romanului Solaris a lui Stanislav Lem și filmul Solaris în regia lui Andrei Tarkovsky. În ”Tehnica cinematografică” vorbesc despre ritmul specific al scenelor, mișcarea radicală declanșată de Tarkovsky în cinematografia modernă, rolul elementelor simbolice și iconice, (...) , și afinitățile cu zona fantastică a literaturii ruse. În ”Aspecte psihologice” analizez problema comunicării într-o societate umană a viitorului considerată de Tarkovsky ca rigidă, obsesia casei, și evoluția personală a lui Kris, Hari, și a relațiilor dintre ei. În ”Aspecte filosofice” se analizează filmul prin prisma filosofiei minții (dualismul cartezian, reducționismul și funcționalismul), a problemei identității personale, a teoriei spațiilor heterotopice dezvoltată de Michel Foucault, și interpretările semantice care se pot deduce din film. De asemenea, se analizează problema identității personale prin prisma filosofiei lui Locke. ”Concluziile” expun ideile generale rezultate din acest eseu, respectiv că Tentativele omului de a clasifica și de a păstra forme de interacțiune cu entități necunoscute vor fi întotdeauna condamnate la eșec și vor reflecta o greșeală majoră în lumea panoptică în care trăim. În acest cadru de analiză a filosofiei minții, funcționalismul pare a fi cel mai intuitiv. Solaris este, totuși, un film care începe ca o căutare a răspunsurilor și ajunge să ofere aceste răspunsuri împreună cu o serie de întrebări cu totul diferite. (shrink)

Plato extends a bold, confident, and surprising empirical challenge. It is implicitly a claim about the psychological — more specifically motivational — economies of human beings, asserting that within each such economy there is a desire to live well. Call this claim ‘psychological eudaimonism’ (‘PE’). Further, the context makes clear that Plato thinks that this desire dominates in those who have it. In other words, the desire to live well can reliably be counted on (when accompanied with correct beliefs about (...) the role of morality or virtue in living well) to move people be virtuous. As we will argue, this general claim appears in not only Plato but Aristotle and the Stoics as well. But it is one we might wonder about, in three ways. First, we might wonder about its warrant. After all, the claim is universal in scope; yet it is about a highly contingent fact about the motivational propensities of individual human organisms, and there is abundant variability in the individual forms human nature takes. What grounds could the ancients have for their confidence that there are no outliers (assuming, as we do, that they do not merely misspeak in framing general claims as universal ones)? Second, we might wonder about its truth. For were it true, it would entail something remarkable about the nature of rationality that we (post-)moderns would be wise to heed. And third, we might wonder about its relationship with normative eudaimonism. By ‘normative eudaimonism’ (‘NE’) we mean the claim that we have conclusive reason to act in ways that conduce to our own eudaimonia. As we will show, the key to these three questions is the first. If we consider what justification the ancients have for their claim, we can see why that claim must be true. Moreover, as we will also show, it must be true because of the nature of practical rationality as the ancients understood it — that is, in terms of normative eudaimonism. We will show this by marshalling unexpected resources: Donald Davidson’s work in understanding how we interpret others and in so doing make sense of them as rational beings. If we couple Davidson’s account of interpretation with the eudaimonist structure of practical rationality essential to these ancient ethical theories, psychological eudaimonism is a consequence. The paper proceeds as follows. In Section I, we lay out the textual basis for ascribing PE to Plato, Aristotle, and the Stoics. In Section II, we introduce Davidson’s account of interpretation. This allows us to appropriate that account in Section III to the particular purposes of normative eudaimonism, to support the claim that we must ascribe the desire to live well to those whom we would see as rational. Finally, in Section IV we consider challenges to this strategy. (shrink)

Theory of everything must include consciousness. In this Part I of the series of three articles, we introduce the subjective experience (SE) and/or proto‐experience (PE) aspect of consciousness in classical physics, where PEs are precursors of SEs. In our dualaspect‐ dual‐mode PE‐SE framework, it was hypothesized that fundamental entities (strings or elementary particles: fermions and bosons) have two aspects: (i) material aspect such as mass, charge, spin, and space‐time, and (ii) mental aspect, such as experiences. There are three competing hypotheses: (...) (1) superposition based H1 (SEs/PEs are superposed in the mental aspect of entities; when a specific stimulus is presented to the neural‐network, the associated specific SE is selected by the matching and selection process and experienced by this network), (2) superposition‐then‐integration based H2 (only PEs are superposed, which are integrated by neural‐Darwinism leading to specific SEs) and (3) integration based H3 (each entity has its own PE, which keeps on transforming appropriately as matter evolves from elementary particles to neuralnetworks; it is a dual‐aspect panpsychism). We found that the followings, in classical physics, are invariant under the PE‐SE transformation: electromagnetic strength tensor, electromagnetic stress‐energy tensor, the electromagnetic theory (Maxwell's equations), Newtonian gravitational field, the entropic force, Special and General Theory of Relativity. Our analysis suggests that (i) SEs are embedded in space‐time geometry for the structure of space‐time (empty space or the vacuum without matter). (ii) For matter field, SEs can move with spatiotemporal coordinates of matter because it is in the mental aspect of matter as both mental and material aspects are always together in the dual‐aspect‐dual‐mode optimal PE‐SE framework. (iii) Our specific SE is the result of matching and selection processes and can change with space and time. For example, the experience redness has V4/V8/VO‐red‐green neural‐network with rednessstate as neural correlates. When a subject moves, the specific SE redness also moves with the subject’s correlated neural‐network. In addition, SEs can change with time as stimuli change. In other words, SEs in a subject change with space‐time. We conclude that it is possible to introduce the SE/PE aspect of consciousness in classical physics. In Parts II and III, the SE aspect of consciousness will be introduced in orthodox quantum physics and modern quantum physics (such as loop quantum gravity and string theory), respectively. Thus, the introduction of the SE aspect of consciousness in physics leads us to unify consciousness with known four fundamental forces, which entails towards a theory of everything. (shrink)

In the debate over whether mathematical facts, properties, or entities explain physical events (in what philosophers call “extra-mathematical” explanations), Aidan Lyon’s (2012) affirmative answer stands out for its employment of the program explanation (PE) methodology of Frank Jackson and Philip Pettit (1990). Juha Saatsi (2012; 2016) objects, however, that Lyon’s examples from the indispensabilist literature are (i) unsuitable for PE, (ii) nominalizable into non-mathematical terms, and (iii) mysterious about the explanatory relation alleged to obtain between the PE’s mathematical explanantia and (...) physical explananda. In this paper, I propose a counterexample to Saatsi’s objections. My counterexample is Frank Jackson’s (1998a) program explanation for color experience, which I argue needs recasting as an extra-mathematical PE due to its implicit reliance on reflectance, a property that suffers conceptual regress unless redefined with Fourier harmonics. Pace Saatsi, I argue that this recast example is an authoritative PE, non-nominalizable, and minimally esoteric. Important for the indispensability debate at large, moreover, is that my counterexample reifies Fourier harmonics without the Enhanced Indispensability Argument (an argument to which Lyon applies PE as a premise). Indispensabilists have long overlooked the conditionalization of a limited mathematical realism on property realism, and my counterexample to Saatsi exploits this conditionalization. (shrink)

Aceasta nu este o carte de matematică, ci una despre matematică, care se adresează elevului sau studentului, dar şi dascălului său, cu un scop cât se poate de practic, anume acela de a iniţia şi netezi calea către înţelegerea completă a matematicii predate în şcoală. Tradiţia predării matematicii într-o abordare preponderent procedural-formală a avut ca efect o viziune deformată a elevilor asupra matematicii, ca fiind ceva strict formal, instrumental şi calculatoriu. Pierzând contactul cu baza conceptuală a matematicii, elevii dezvoltă pe (...) parcurs o "anxietate matematică" şi renunţă la a mai căuta înţelegerea matematicii, care devine "duşmanul tradiţional" din şcoală. Această lucrare şi-a propus materializarea rezultatelor cercetărilor inter- şi trans-disciplinare având ca obiect înţelegerea matematicii, care au concluzionat că domeniile care au potenţialul de a contribui în acest fel la educaţia matematicii, unificând abordările procedurală şi conceptuală, sunt epistemologia şi filosofia matematicii şi ştiinţei, precum şi fundamentele şi istoria matematicii. Aceste rezultate susţin teza că teama de matematică poate fi înlăturată prin abordarea conceptuală, iar un elev cu o bună înţelegere conceptuală va fi un rezolvitor de probleme mai bun. Autorul a identificat acele zone şi concepte aparţinând acestor discipline, care pot fi adaptate şi prelucrate în vederea familiarizării elevului sau studentului cu acest tip de cunoştinţe, care să însoţească conţinutul tradiţional al matematicii şcolare. Lucrarea a fost astfel organizată încât să contureze cititorului o imagine unificatoare asupra complexităţii naturii matematicii, precum şi o perspectivă conceptuală necesară, în final, înţelegerii de tip holistic a matematicii şcolare. Autorul vorbeşte despre matematică, pentru a convinge că a înţelege matematica înseamnă mai întâi să o înţelegem ca întreg, dar şi ca parte a unui întreg. Natura matematicii, conceptele sale primare (cum ar fi numerele şi mulţimile), structurile, limbajul, metodele, rolurile şi aplicabilitatea matematicii, sunt prezentate în conţinutul lor esenţial, iar explicarea conceptelor non-matematice este făcută într-un limbaj accesibil, însoţită de multe exemple relevante. Cartea este o unitate didactică concepută să reprezinte punctul de plecare şi un ghid de orientare către dobândirea înţelegerii de tip holistic a matematicii (pentru elev sau student) şi (pentru dascăl) către o predare de tip epistemic-conceptual, în care înţelegerea conceptuală este la fel de importantă ca antrenarea abilităţilor procedural-aplicative. (shrink)

Lucrările în care Pr. Dumitru Stăniloae analizează spiritualitatea românească, fie că este vorba de cele din perioada interbelică sau de cele de dinainte şi după 1989, reprezintă încercări ale marelui teolog, o voce respectate în toate mediile culturale din ţară şi străinătate, de a schiţa caracteristicile esenţiale ale poporului român şi drumul pe care acesta trebuie să-l urmeze în cadrul noilor structuri europene fără a-şi pierde identitatea culturală şi spirituală. Ideile Pr. Stăniloae trebuie analizate în această direcţie şi comparate cu (...) ale altor gânditori din perioadele în care a fost tratată tema elementelor specifice româneşti care să facă posibilă viaţa acestui popor într-un mediu de multe ori ostil. Pe de altă parte, gândirea teologului român se dovedeşte a fi unitară, ideile formulate în perioada de tinereţe fiind preluate şi amplificate structural la vârsta maturităţii. Însemnările Pr. Stăniloae referitoare la satul românesc pot fi extinse asupra tuturor caracteristicilor spirituale naţionale, reprezentând cheia de înţelegere a perspectivei marelui teolog: „Se cuvine să vedem spiritualitatea satului românesc aşa cum a fost trăită în tot cursul istoriei poporului român, spre a încuraja persistarea în ea, împotriva ispitelor influenţelor străine care ameninţă să ne desfiinţeze ca neam cu propria noastră fiinţă”. (shrink)

Conceptul de dreptate socială este unul dintre cele mai controversate concepte ale filosofiei politice. Foarte puține aspecte legate de acest concept nu sunt înconjurate de controverse și dezbateri argumentative. Unele dintre cele mai importante astfel de controverse sunt cele legate de definirea, de specificarea și de legitimitatea lui. Prima este, în esență, o controversă în privința răspunsului la următoarea întrebare: care este conceptul care surprinde cel mai bine trăsătura fundamentală a dreptății și nedreptății sociale? A doua este o controversă în (...) privința exigențelor sau a principiilor „corecte” ale dreptății sociale. În sfărșit, a treia este o controversă pe marginea acceptabilității conceptului de dreptate socială. În studiul de față prezint pe scurt principalele idei, poziții și argumente invocate de filosofii politici recenți în cadrul fiecăreia dintre aceste controverse. (shrink)

In acest articol voi intreprinde o analiza conceptuala asupra formei si a continutului codului deontologic al farmacistilor din Romania din perspectiva expertizei etice. Voi atrage atentia asupra necesitatii de a distinge intre obligatii morale si alte tipuri de normativitate. Dupa analiza diferitelor modele de redactare a codurilor de etica, voi evidentia doua exigente metodologice pe care ar trebui să le satisfaca un cod deontologic. In final, voi puncta cateva provocari pentru managementul eticii farmaceutice.

Psychological eudaimonism is the view that we are constituted by a desire to avoid the harmful. This entails that coming to see a prospective or actual object of pursuit as harmful to us will unseat our positive evaluative belief about that object. There is more than one way that such an 'unseating' of desire may be caused on an intellectualist picture. This paper arbitrates between two readings of Socrates' 'attack on laziness' in the Meno, with the aim of constructing a (...) model of moral education based on PE's implied moral psychology. In particular, we argue against the view that when we come to see - through prudential reasoning - that our blatant evaluative beliefs and desires disserve eudaimonism, we will no longer perceive their intentional objects as choice-worthy. We suggest, instead, that it is by experiencing shame that we cease to see the intentional objects of our evaluative beliefs and desires as worthy of pursuit. This form of 'hydraulic education' bypasses reason-responsiveness altogether. As such, it only allows for practical norms to be derived from the nature of agency indirectly, namely by enabling the use of discursive practical reasoning. (shrink)

Un articol cu un asemenea titlu pare să nu mai aibă nevoie de precizări referitoare la obiectivul său. Ce alt obiectiv aş putea avea decât acela de a răspunde la întrebarea din titlu? Principalul meu scop este, într-adevăr, definirea şi prezentarea cât mai exhaustivă a tezelor multiculturalismului (în limitele de spaţiu de care trebuie să ţin seama în cadrul articolului). Am în vedere, trebuie menționat, doar multiculturalismul ca teorie politică normativă, nu şi multiculturalismul ca multiculturalitate sau pluralism cultural, ca prezenţă (...) pe teritoriul unui stat a mai mult de o comunitate culturală (etnică, naţională, religioasă) care doreşte să-şi protejeze identitatea, valorile şi practicile pe care le împărtăşeşc membrii săi. (shrink)

While autonomous vehicles (AVs) are not designed to harm people, harming people is an inevitable by-product of their operation. How are AVs to deal ethically with situations where harming people is inevitable? Rather than focus on the much-discussed question of what choices AVs should make, we can also ask the much less discussed question of who gets to decide what AVs should do in such cases. Here there are two key options: AVs with a personal ethics setting (PES) or an (...) “ethical knob” that end users can control or AVs with a mandatory ethics setting (MES) that end users cannot control. Which option, a PES or an MES, is best and why? This chapter argues, by drawing on the choice architecture literature, in favor of a hybrid view that requires mandated default choice settings while allowing for limited end user control. (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Cu sau fără Internet?, de Nicolae Sfetcu Supremația tehnologiilor IT&C, de Nicolae Sfetcu -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu Ciclul de viață al inteligenței artificiale, de Nicolae Sfetcu -/- TELECOMUNICAȚII Rețelele de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu Proiectarea și arhitectura rețelelor de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu -/- INTERNET Megadatele (Big Data) pe Internet, (...) de Nicolae Sfetcu Cum funcționează Internetul, de Michael Mendez -/- SOFTWARE Deschideți / Creați o imagine în Adobe Photoshop, de Nicolae Sfetcu Excel: Comenzi rapide și formatare de bază, de Nicolae Sfetcu -/- PROGRAMARE Utilizarea limbajului de programare R în știința datelor cu RStudio, de Rafael A. Irizarry Tipuri de date atomice în Python, de Stephen Davies -/- DEZVOLTARE WEB Servere web, de Michael Mendez Variabile în dezvoltarea WordPress, de Nicolae Sfetcu -/- SECURITATE CIBERNETICĂ Securitatea informațiilor în lucrul cu megadate pe Internet, de Nicolae Sfetcu Securitatea Big Data: Amenințări, de Nicolae Sfetcu -/- AFACERI ONLINE Proiectarea și modelarea tehnologiei blockchain – Bitcoin, de Nicolae Sfetcu Marketing de conţinut, de Nicolae Sfetcu -/- MEDIA Analitica rețelelor sociale, de Nicolae Sfetcu Cercetare și aplicații în rețelele sociale, de Bogdan Batrinca și Philip C Treleaven -/- ISSN 2971 – 9097 ISSN-L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT89910. (shrink)

Automatizarea şi informatizarea nu mai reprezintă astăzi un simplu deziderat pentru bibliotecile româneşti. Dimpotrivă, ele sunt o realitate ce, pe zi ce trece, prinde contururi mai extinse, devenind mediul nostru cotidian. Cu cât ne sunt însă mai "apropiate" cu atât mai mult ele devin şi o sursă de sfidări şi de confruntare. Cu ce anume ne confruntă însă - în primul rând şi în esenţă - automatizarea şi informatizarea, în general, şi cea a activităţii de informare, în special? Ca orice (...) întrebare pusă în mod serios şi aceasta trebuie să fie însă mai întâi lămurită cu privire la structura şi natura ei proprie. Ceea ce - din punct de vedere structural - ne izbeşte din capul locului la această întrebare este faptul că, în structura ei este cuprins deopotrivă şi în mod explicit şi cel care ridică întrebarea. Astfel spus, în ea, noi înşine suntem aceia care, aflaţi în faţa unei confruntări, ne întrebăm despre noi înşine. Apoi: în şi prin această întrebare, însăşi sarcina cu care ne confruntăm - adică automatizarea şi informatizarea - devine şi ea dizlocată din toposul său pur destinai şi se eliberează pentru întâlnirea unei sfidări organice. (shrink)

Unul dintre cele mai importante subiecte de dezbatere în contextul deliberărilor publice privind revizuirea Constituției a fost lansat, fără îndoială, de solicitările de revizuire a ei in sens creștin. Solicitările în discuție au fost făcute, după cum este cunoscut, de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în 5 martie 2013. Potrivit acestor solicitări, ar fi dezirabil ca, printre altele, noua Constituție „să facă referire la numele lui Dumnezeu”, să „sublinieze ... importanța tradiției creștine a poporului român”, să evidențieze „rolul (...) pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut și îl are în istoria țării” și – nu în ultimul rând – să recunoască „necesitatea predării religiei în școală.” In acest articol, explorez, în limitele spațiului pe care îl am la dispoziție, fiecare dintre aceste solicitări. Obiectivul meu fundamental este acela de a arăta că – și de a explica de ce – niciuna dintre ele nu este o solicitare „rezonabilă”. Prin aceasta înțeleg că niciuna dintre solicitările Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu este suficient susținută argumentativ și – mai ales – că niciuna dintre ele nu este compatibilă cu idealul unei societăți organizate și guvernate în baza unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Ceea ce sper să arăt este, cu alte cuvinte, că, dat fiind respectul pe care îl datorăm acestor valori, România trebuie să rămână și în viitor un stat laic sau, poate mai corect spus, unul neutru din punct de vedere religios, așa cum statuează în prezent articolul 9 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Articolul precizează, reamintesc, că în România „nu există religie de stat” și că „statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee”. (shrink)

În acest articol încerc să argumentez opinia că, așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm (...) screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei. Am folosit ca surse principale de investigație articolele lui Kenneth M. Ludmerer, ”American Geneticists and the Eugenics Movement: 1905-1935”, Kathy J. Cooke, ”Duty or Dream? Edwin G. Conklin's Critique of Eugenics and Support for American Individualism”, Jonathan Anomaly, ”Defending Eugenics”, John R. Harding Jr. ”Beyond Abortion: Human Genetics and the New Eugenics”, Michael Boulter, ”Bloomsbury Scientists”, Chapter Title: The rise of eugenics, 1901–14, Michael Ruse and Edward O. Wilson, ”Moral Philosophy as Applied Science” și Goering, Sara, "Eugenics". (shrink)

Care este statutul moral al copiilor? Ce înseamnă egalitatea morală dintre copii şi adulți? Care sunt constrângerile pe care le impune acceptarea acestei egalități în ceea ce priveşte felul în care pot fi tratați copiii în familie sau în societate ? Cine are ce fel de responsabilitate pentru copii ? În capitolul de față voi discuta astfel de întrebări. Voi analiza relația dintre copii, părinți şi stat, în dimensiunea ei practică (felul în care ne raportăm la copii), din punct de (...) vedere legal (constrângerile legale asupra felului în care ne raportăm la copii) şi din punct de vedere moral (cum ar trebui să ne raportăm la copii). Voi începe cu o scurtă incursiune în istoria relațiilor dintre copii, părinți, şi stat, atât din punct de vedere legal, cât şi filosofic. Voi prezenta conceptul de statut moral şi ideea de egalitate morală între copii şi adulți. Voi ilustra schimbările sociale şi legislative în ce priveşte acceptarea statutului moral al copiilor şi a egalității morale între copii şi adulți, folosind exemple din România şi Suedia. Voi examina dinamica dintre aspirațiile legale şi morale la care aderă România în ce priveşte statutul moral al copiilor şi normele sociale despre copii, copilărie, şi familie, care nu sunt întotdeauna în acord cu aceste aspirații. Voi urmări apoi schimbările care au avut loc în ultimele decenii în ce priveşte limitele responsabilității parentale. (shrink)

Cele mai mari instituții medicale și diverși eticieni pledează pentru o abordare utilitaristă în perioadele de crize de sănătate publică, pentru a maximiza beneficiile pentru societate, în conflict direct cu viziunea noastră obișnuită (kantiană) privind respectul față de persoane ca indivizi. O problemă centrală a utilitarismului este că nu există nicio modalitate clară de a evalua alegerile morale, inclusiv în deciziile medicale. În general, în medicină se respectă etica medicală kantiană. Dar în pandemie, când resursele sunt sărace, trebuie făcute alegeri (...) profunde, de viață și moarte. În aceste situații principiile utilitarismului oferă cel mai bun răspuns, cu trecerea de la un model de gândire centrat pe pacient la un model de gândire centrat pe societate. DOI: 10.13140/RG.2.2.28443.69929. (shrink)

TWENTIETH-CENTURY ETHICS. AFTER NIETZSCHE -/- Preface This book tells the story of twentieth-century ethics or, in more detail, it reconstructs the history of a discussion on the foundations of ethics which had a start with Nietzsche and Sidgwick, the leading proponents of late-nineteenth-century moral scepticism. During the first half of the century, the prevailing trends tended to exclude the possibility of normative ethics. On the Continent, the trend was to transform ethics into a philosophy of existence whose self-appointed task was (...) that of describing the human condition as consisting of choices, as unavoidable as arbitrary, without any attempt at providing criteria for making such choices. In the Anglo-Saxon countries, the heir of ethics was a philosophy of morality, that is, an analysis of the language of morality that intended to clarify valuations without trying to justify them. 1958 was the year of the normative turn that led to the Rehabilitation of practical philosophy, a turn followed by decades of controversies between distinct kinds of normative ethics: utilitarian, Kantian, virtue ethics. While the controversy was raging, a quiet revolution took place, that of applied ethics which surprisingly dissolved the controversy's very subject matter by providing methods for making convergence possible on intermediate principles even when no agreement was available about first principles. The normative turn and the revolution of applied ethics have led us, at the turn of the century, to a goal that was quite far from the starting point. Instead of scepticism and relativism that was the fashion at the beginning of the century, at the beginning of the third millennium impartial and universal moral arguments seem to hold the spot being supported, if not by a final rational foundation, at least by reasonableness, the most precious legacy of the Enlightenment. -/- ● TABLE OF CONTENTS -/- ● I Anglo-Saxon philosophy: naturalism 1. Dewey beyond evolutionism and utilitarianism 2. Dewey and anti-essentialist moral epistemology 3. Dewey and naturalist moral ontology 4. Dewey and normative ethics of conduct and function 5. Perry and semantic naturalism -/- ● II Anglo-Saxon philosophy: ideal utilitarianism and neo-intuitionism 1. Moore's critique of utilitarian empiricism 2. Moore on the naturalistic fallacy 3. Moore on the nature of intrinsic value 4. Moore on ideal utilitarianism 5. Prichard on the priority of the right over the good 6. Ross's coherentist moral epistemology 7. Ross's moral ontology: realism, pluralism, and non-naturalism 8. Ross's normative ethics of prima facie duties -/- The chapter reconstructs the background of ideas, concerns and intentions out of which Moore's early essays, the preliminary version, and then the final version of Principia Ethica originated. It stresses the role of religious concerns, as well as that of the Idealist legacy. It argues that PE is more a patchwork of somewhat diverging contributions than a unitary work, not to say the paradigm of a new school in Ethics. -/- ●III Anglo-Saxon philosophy: non-cognitivism 1. The Scandinavian School, the Vienna circle and proto-emotivism 2. Wittgenstein and the ineffability of ethics 3. Russell's and Ayer's radical emotivism 4. Stevenson and moderate emotivism 5. Stevenson and the pragmatics of moral language 6. Stevenson and the methods for solving ethical disagreement 7. Hare and prescriptivism The chapter reconstructs first the discussion after Moore. The naturalistic-fallacy argument was widely accepted but twisted to prove instead that the intuitive character of the definition of 'good', its non-cognitive meaning, in a first phase identified with 'emotive' meaning. Alfred Julius Ayer is indicated as a typical proponent of such non-cognitivist meta-ethics. More detailed discussion is dedicated to Bertrand Russell's ethics, a more nuanced and sophisticated doctrine, arguing that non-cognitivism does not condemn morality to arbitrariness and that the project of rational normative ethics is still possible, heading finally to the justification of a kind of non-hedonist utilitarianism. Stevenson's theory, another moderate version of emotivism is discussed at some length, showing how the author comes close to the discovery of the role of a pragmatic dimension of language as a basis for ethical argument. A section reconstructs the discussion from the Forties about Hume's law, mentioning Karl Popper's argument and Richard Hare's early non-cognitivist but non-emotivist doctrine named prescriptivism. -/- ●IV Anglo-Saxon philosophy: critics of non-cognitivism 1. Neo-naturalism and its objections to the naturalistic fallacy argument 2. Objections to Hume's law 3. Clarence Lewis and the pragmatic contradiction 4. Toulmin and the good reasons approach 5. Baier and moral reasons 5. Baier, social moralities and the absolute morality 6. Baier and the moral point of view 7. Baier and the contents of absolute ethics -/- ● V Continental philosophy: the philosophy of values 1. Max Weber and the polytheism of values 2. Phenomenology against psychologism and rationalism 3. Reinach and the theory of social acts 4. Scheler and the material ethics of values 5. Hartmann and the ontology of values 6. Plessner, Gehlen and the Philosophische Anthropologie -/- The chapter illustrates first the idea of phenomenology and the Husserl's project of a phenomenological ethic as illustrated in his 1908-1914 lectures. The key idea is dismissing psychology and trying to ground a new science of the apriori of action, within which a more restricted field of inquiry will be the science of right actions. Then the chapter illustrates the criticism of modern moral philosophy conducted in the 1920 lectures, where the main target is naturalism, understood in the Kantian meaning of primacy of common sense. The third point illustrate is Adolph Reinach's theory of social acts as a key the grounding of norms, a view that sketches the ideas 'discovered' later by Clarence I. Lewis, John Searle, Karl-Otto Apel and Jürgen Habermas. A final section discusses Nicolai Hartman, who always refused to define himself a phenomenologist and yet developed a more articulated and detailed theory of 'values' – with surprising affinities with George E. Moore - than philosophers such as Max Scheler, who claimed to be Husserl's legitimate heirs. -/- ● VI Continental philosophy: the critics of the philosophy of values 1. Freud, the Superego and Civilization 2. Heidegger on original ethos against ethics 3. Sartre and de Beauvoir on authenticity and ambiguity 4. Adorno and Horkheimer on emancipation and immoralism -/- ●VII Post-liberal theologians and religious thinkers 1. Barth on the autonomy of faith from ethics 2. Developments of Reformed moral theology after Barth 3. Bonhoeffer on the concrete divine command and ethics of penultimate realities 4. Developments of Reformed and Catholic moral theology after world war II 5. Baeck and the transformation of liberal Judaism 6. Rosenzweig against liberal Judaism 7. Buber and religion as the vital lymph of morality 8. Heschel and Judaism as a science of actions -/- The chapter examines the main protagonists of Christian theology and Jewish religious thinking in the twentieth century. It stresses how the main dilemmas of contemporary philosophical ethics lie at the root of the various path of inquiry taken by these thinkers. -/- ● VIII Normative ethics: neo-Utilitarianism 1. The discussion on act and rule utilitarianism 2. Hare on two-tiered preference utilitarianism 3. Harsanyi, Gauthier and rational choice ethics 4. Parfit, utilitarianism and the idea of a person 5. Brandt and indirect conscience utilitarianism -/- The chapter addresses the issue of the complex process of self-transformation Utilitarianism underwent after Sidgwick's and Moore's fatal criticism and the unexpected Phoenix-like process of rebirth of a doctrine refuted. Two examples give the reader a glimpse at this uproarious process. The first is Roy Harrod Wittgensteinian transformation of utilitarianism in pure normative ethics depurated from hedonism as well as from whatsoever theory of the good. This transformation results in preference utilitarianism combined with a 'Kantian' version of rule utilitarianism. The second is Richard Hare's two-level preference utilitarianism, where act utilitarianism plays the function of the eventual rational justification of moral judgments and rule-utilitarianism that of an action-guiding practical device. -/- ● IX Normative ethics: neo-Aristotelianism and virtue ethics 1. Hannah Arendt, action and judgement 2. Hans-Georg Gadamer and phronesis 3. Alasdair MacIntyre on practices, virtues, and traditions 5. Stuart Hampshire on deliberation 6. Bernard Williams and moral complexity 7. Feminist ethics -/- Sect 1 reconstructs the post-war rediscovery of ethics by many German thinkers and its culmination in the Sixties in the movement named 'Rehabilitation of practical philosophy' is described. Heidegger's most brilliant disciples were the promoters of this Rehabilitation. Hans-Georg Gadamer is a paradigmatic example. His reading of Aristotle's lesson I reconstructed, starting with Heidegger's lesson but then subtly subverting its outcome thanks to the recovery of the significant role of the notion of phronesis. Sect 3 discusses the three theses defended by Anscombe in 'Modern Moral Philosophy'. It argues that: a) her answer to the question "why should I be moral?" requires a solution of the problem of theodicy, and ignores any attempts to save the moral point of view without recourse to divine retribution; b) her notion of divine law is an odd one more neo-Augustinian than Biblical or Scholastic; c) her image of Kantian ethics and intuitionism is the impoverished image manufactured by consequentialist opponents for polemical purposes and that she seems strangely accept it; d) the difficulty of identifying the "relevant descriptions" of acts is not an argument in favour of an ethics of virtue and against consequentialism or Kantian ethics, and indeed the role of judgment in the latter is a response to the difficulties raised by the case of judgment concerning future action. The chapter gives a short look at further developments in the neo-naturalist current trough a reconstruction of Philippa Foot's and Peter Geach's critiques to the naturalist-fallacy argument and Alasdair MacIntyre's grand reconstruction of the origins and allegedly inevitable failure of the Enlightenment project of an autonomous ethic. -/- ● X Normative ethics: Kantian and rights-based ethics 1. Dialogical constructivism 2. Apel, Habermas and discourse ethics 3. Gewirth and rights-based ethics 4. Nagel on agent-relative reasons 5. Donagan and persons as ends in themselves Parallel to the neo-Aristotelian trend, there was in the Rehabilitation of practical philosophy a Kantian current. This current started with the discovery of the pragmatic dimension of language carried out by Charles Peirce and the Oxford linguistic philosophy. On this basis, Karl-Otto Apel singled out as the decisive proponent of the linguistic and Kantian turn in German-speaking ethics, worked out the performative-contradiction argument while claiming that this was able to provide a new rational and universal basis for normative ethics. The chapter offers an examination of his argument in some detail, followed by a more cursory reconstruction of Jürgen Habermas's elaboration on Apel's theory. -/- ● XI The applied ethics renaissance 1. Elisabeth Anscombe on the atom bomb 2. From medical ethics to bioethics 3. Rawls and public ethics 3. Nozick, Dworkin and further developments of public ethics 5. Sen and the revival of economic ethics -/- The chapter presents the revolution of applied ethics while stressing its methodological novelty, exemplified primarily by Beauchamp and Childress principles approach and then by Jonsen and Toulmin's new casuistry. The chapter argues that Rawls's distinction between a "political" and a "metaphysical" approach to the theory of justice, one central part of ethical theory, is a formulation of the same basic idea at the root of both the principles approach and the new casuistry, both discussed in the following chapter. The idea is that it is possible to reach an agreement concerning positive moral judgments even though the discussion is still open – and in Rawls' view never will be close – on the essential criteria for judgment. -/- ● XII Fin-de-siècle metaethics 1. Deontic logics 2. Anti-realism 3. External realism 4. Internal realism 5. Kantian constructivism -/- The chapter illustrates the fresh start of meta-ethical discussion in the Eighties and Nineties and the resulting new alignments: metaphysical naturalism, internal realism, anti-realism, and constructivism. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Fotografiile acestui album s-au adunat, neprogramatic și fără pretenții artistice, în timpul recentei vizite pe care am făcut-o în România, în vara anului 2023. O vizită cu inima îngreunată de dor. Drumurile mele s-au întins mai mult pe Dunăre și pe Olt, de-a stânga și de-a dreapta acestor ape care au desenat și determinat o bună parte din istoria românilor. Instanțele foto sunt surprinse în și împrejurul Orșovei, Drobetei Turnu Severin, Cazanelor Dunării, Craiovei și Bălceștilor natali. Textele însoțitoare sunt eboșe (...) cu tentă poetică, așa cum le-au inspirat, instant, locurile văzute, oamenii (re)întâlniți și sentimentele prezente/trezite/reamintite în sufletul autorului. (shrink)

This article comprises an up-to-date critical review of the field known as Economic Methodology or Philosophy of Economics (EM/PE). Two edited volumes (Kincaid and Ross 2021; Heilmann and Reiss 2021), a special issue of the Journal of Economic Methodology (2021), and a recent bibliometric analysis of the field (Claveau et al. 2021) constitute the basis of the review. Drawing on these sources, we identify a number of problematic trends in current EM/PE research. We claim that these trends could be interpreted (...) as two kinds of biases, namely a micro-level bias and a mainstream bias. We discuss the respective details of these biases and their normative implications for the discipline. (shrink)

Azərbaycan elm tarixini tədqiq edərkən dövrün tələbindən çıxış edilərək ərəb və fars dillərində yazılmış çoxlu əsərlərə rast gəlirik. Bu əsərlərdən biri də dahi alim Nəsirəddin Tusinin fars dilində məntiqə dair yazdığı Əsasül-iqtibas əsəridir. Əsər ilk dəfə 2022-ci ildə nəşr edilərək oxucu və tədqiqatçıların ixtiyarına verilmişdir. Əsasül-iqtibas əsəri XIII əsrin ortalarında yazılmışdır. Əsərin yazılmasından təqribən səkkiz əsrə yaxın vaxt keçmişdir. Bu müddət ərzində həmin əsərdə istifadə edilən bir sıra termin və sözlər artıq müasir fars dilində istifadə edilmir. Əsərin məntiqə aid olması (...) və həm də bir sıra sözlərin günümüzdə istifadə edilməməsi onun tərcüməsini çətinləşdirən amillər kimi qeyd etmək olar. Bundan əlavə burada istifadə edilən bəzi terminlərin gündəlik danışığımzda fərqli mənada istifadə edildiyindən həmin sözlərin və terminlərin izah edilməsi zərurəti yaranmışdır. Habelə orta əsr müəlliflərinin əsərlərinin tədqiqi zamanı eyni bir sözün müxtəlif müəlliflər tərəfindən fərqli mənalarda işlədildiyinin də şahidi oluruq ki, bu da həmin termin və anlayışların Azərbaycan dilinə tərcüməsi zamanı izahının verilməsinə ehtiyac yaradır. Hal-hazırda müraciət etdiyiniz bu kitab Nəsirəddin Tusinin ən mühüm və genişhəcmli əsərlərindən biri olan “Əsasül-iqtibas”-ın tərcüməsi zamanı əsərin orijinalında işlədilmiş ərəb-fars sözlərinin izahlı tərcüməsi yönündə tərtib edilmişdir. Bu lüğətlərin tərcüməsi və izahı ilə tanış olmaqla Nəsirəddin Tusinin ərəb-fars dillərində yazılmış digər əsərlərinin tərcüməsi zamanı da yararlanmaq olar. Müəyyən bir ixtisas və peşəni və ya həmin peşə və ixtisasa aid olan terminləri başa düşmək üçün həmin istiqamət üzrə tərtib edilən terminolji lüğətlərə ehtiyac duyulur. Bu istiqamətdə zaman-zaman müxtəlif ixtisaslar üzrə terminoloji lüğətlərin nəşr edildiyini müşahidə edirik. Azərbaycan dilində məntiqi terminlərin izahından ibarət xüsusi termonoloji lüğətlərin də tərtib edilməsi zərurəti vardır. Çünki məntiq terminlərinin izahınına adətən rus dilində yazılmış ədəbiyyatda, bir neçə terminin izahı verilmiş məntiq kitablarında və ya fəlsəfi terminlərdən ibarət ensiklopediya və lüğətlərdə rast gəlmək mümkündür. Bir tərəfdən, yaranmış boşluğu doldurmaq, digər tərəfdən isə məntiq ixtisası üzrə təhsil alan tələbə və mütəxəssislərə kömək etmək üçün bu lüğəti tərtib etmək qərarına gəldik. 222 sözün izah və tərcüməsindən ibarət olan bu kitabı həmin istiqamətdə olan boşluğu doldurmaq üçün kiçik və eyni zamanda mühüm bir addım hesab etmək olar. Burada sözlərin tərcüməsi ilə yanaşı bir sıra terminlərin izahı da verilmişdir. Əsasən Əsasül-iqtibas adlı məntiqi əsəri tərcümə edərkən qarşıya çıxan çətin və mürəkkəb sözlərin izahının verilməsinə üstünlük verilmişdir. Tərcümə zamanı müxtəlif illərdə nəşr edilən Əsasül-iqtibas əsərlərinə də müraciət edilmişdir. Bu əsərlərin bəzisində Əsasül-iqtibas əsərində istifadə edilən bəzi terminlərin izahı da verilmişdir. Bu izahlar bəzən tərcümə zamanı ifadənin daha səlis və daha dəqiq başa düşülməsinə imkan vermişdir. Bu lüğət kitabı tərtib edilərkən həmin əsərlərdə mövcud olan terminlər və onların izahından da istifadə edilmişdir. Bəzən məntiqi terminlərlə yanaşı kəlam, fəlsəfə və s. elmlərdə istifadə edilən terminləri də qeyd etmişik. Çünki bu terminlər bizə məntiqdə işlədilən bəzi ifadələrin daha asan başa düşülməsinə imkan verəcəkdir. “Əsasül-iqtibasa dair terminlər” lüğəti adlı bu kitabı bu sahədə atılmış ilk addımlardan biri olduğu üçün gələcəkdə daha sanballı və həcmcə daha geniş terminoloji lüğətlərin hazırlanması nəzərdə tutulur. (shrink)

Dacă cercetarea fenomenologică are o anumită intuiţie mai mult sau mai puţin vagă a direcţiei în care se îndreaptă, ea nu ştie dintru început unde anume va ajunge, unde anume o vor ghida întrebările. Ca în Călăuza lui Tarkovski, cercetătorul aruncă înaintea sa întrebarea şi apoi o urmează, înaintând oarecum în necunoscut, în orizontul neştiut pe care întrebarea îl deschide. Tocmai de aceea cercetarea fenomenologică este o explorare, o înaintare în necunoscut, fără o hartă sigură, fără o busolă infailibilă, alta (...) decât cea a propriei pre-înţelegeri, care poate fi confirmată sau infirmată pe parcurs. Spre deosebire de alte tipuri de cercetare, care pornesc de la un dat pozitiv deja disponibil, deja asigurat, în fenomenologie cercetătorul trebuie să îşi obţină datul originar, să şi-l asigure constant, să-l extragă din contexte fenomenale în care el este de cele mai multe ori ocultat, mascat şi obturat. Tot aşa şi noi, întrebându-ne dacă şi cum ar putea fi conceput un sens originar şi integrator al trupului, unul care să premeargă şi totodată să cuprindă diversele forme de expresie corporală a existenţei umane, noi nu presupunem că îl avem deja, gata dat, disponibil, apt de a fi arătat cu degetul: iată-l! Dimpotrivă, este mult mai plauzibil ca acest sens originar să ne fie dat întâi de toate prin ocultările sale, prin formele sale derivate, privative sau sărăcite. Explorarea fenomenologică ia atunci chipul unei operaţii de desfoliere, de recuperare a unui strat de sens originar, ascuns în spatele unor aluviuni care îl acoperă şi, uneori, îl fac de nerecunoscut. (shrink)